Constatarea rezultatelor alegerilor, a doua fază de totalizare a voturilor exprimate, începe după ce biroul (comisia) electorală de circumscripţie primeşte procesele-verbale de la toate birourile (comisiile) electorale ale secţiilor de votare. După soluţionarea întâmpinărilor şi contestaţiilor primite, biroul (comisia) electorală de circumscripţie procedează la constatarea rezultatelor alegerilor pe întreaga circumscripţie, stabilind separat pentru fiecare listă de candidaţi sau candidat independent, deasemeni şi pentru fiecare candidat la funcţia de primar, numărul de voturi obţinute. Înainte de a proceda la distribuirea de mandate, biroul (comisia) electorală de circumscripţie trebuie să constate, în baza a două criterii, dacă alegerile din circumscripţie sunt valabile.
Primul criteriu înseamnă constatarea participării la alegeri a numărului minim de alegători stabilit de lege ( în România 50+1, în Republica Moldova 1/3 din alegătorii înscrişi în listele electorale).
Criteriul doi înseamnă constatarea de fraude electorale care ar influenţa distribuirea mandatelor.
După stabilirea valabilităţii alegerilor, biroul (comisia) electorală de circumscripţie procedează la totalizarea rezultatelor pe întreaga circumscripţie şi la distribuirea mandatelor de consilieri, în conformitate cu sistemul de atribuire a mandatelor prevăzut de legea electorală respectivă.
În România, Legea nr.70/1991 prevede repartizarea mandatelor după sistemul celor mai mari resturi, în etapa a doua mandatele neatribuite fiind repartizate partidelor, formaţiunilor politice sau candidaţilor independenţi în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate, câte unul pentru fiecare partid, formaţiune politică, până la epuizarea lor. Dacă nu se reuşeşte repartizarea mandatelor, operaţiunea se repetă până la epuizarea acestora.
În Republica Moldova, mandatele de consilieri se atribuie conform sistemului Hondt preluat din Legea privind alegerea parlamentului.
Asupra regulilor specifice de atribuire a mandatelor vom reveni în secţiunea următoare cu o analiză amplă.
Mandatele fiind distribuite, birourile (comisiile) electorale de circumscripţie încheie, separat, câte un proces-verbal pentru consiliul local, consiliul judeţean (raional în Republica Moldova) şi pentru primar, care să cuprindă toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor.
Un deosebit interes, din punct de vedere teoretic şi practic, îl prezintă procesul validării alegerilor. În România, art.69 din Legea administraţiei publice locale nr.70/1991 prevede că legalitatea alegerii fiecărui consilier este constatată de către o comisie de validare,alcătuită din 3-7 consilieri, care propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor. Nu negăm necesitatea comisiei de validare, cu condiţia ca raportul acestei comisii privind rezultatele alegerilor să servească drept act de constituire oficială a consiliului. În cazul în care comisiei de validare i se atribuie dreptul de a constata legalitatea alegerii consilierilor, pot apărea situaţii când consilierii care reprezintă majoritatea unei formaţiuni politice pot lua o atitudine preconcepută faţă de consilierii aleşi din partea altor formaţiuni politice, aflate în minoritate.
Este reală situaţia în care Biroul Electoral Central, în baza art.30 alin.1, lit. f) din legea nr. 70/1991, în cazul unei contestaţii privind existenţa unei fraude electorale nu va dispune anularea alegerilor, iar consiliul în baza art.17,alin.3, lit.b) din Legea administraţiei publice locale nr.69/1991 va constata că frauda totuşi a avut loc şi nu va valida consilierul respectiv. Evident, avem de a face cu o eroare a legislaţiei, dându-se prioritate nejustificată consiliului ales, şi cu diminuarea rolului Biroului Electoral Central, constituit din 7 judecători de la Curtea Supremă de Justiţie.
Considerăm că Legea Republicii Moldova privind alegerile locale prevede în acest sens o soluţie mai reuşită, atribuind instanţelor judecătoreşti dreptul de a constata legalitatea alegerii, atât a consiliilor, cât şi a primarilor. Art.53 din legea menţionată stabileşte că, după constatarea rezultatelor alegerilor, comisiile electorale raionale şi municipale prezintă instanţelor respective de judecată rapoarte privind desfăşurarea alegerilor, la care se anexează listele de candidaţi, procesele-verbale şi toate contestaţiile din circumscripţia electorală, însoţite de note referitoare la modul lor de soluţionare.
În conformitate cu art.54 alin.1-4, instanţele judecătoreşti, în termen de 10 zile de la data primirii rapoartelor, vor confirma sau nu printr-o decizie legalitatea alegerilor din fiecare circumscripţie. Concomitent cu confirmarea legalităţii alegerilor, instanţa de judecată va valida consilierii şi primarii aleşi. Contestaţiile sosite după expirarea termenului de 10 zile nu se vor mai examina, decizia instanţei de judecată privind legalitatea alegerilor fiind definitivă.
După părerea noastră, este justificat acest termen limită de 10 zile în care instanţa de judecată este obligată să examineze contestaţiile primite, deoarece exclude posibilitatea antrenării primarilor şi consiliilor pe parcursul activităţii lor în diferite examinări, anchetări privind noi cazuri de fraude electorale, care pot avea un caracter subiectiv, ele fiind generate de formaţiunile politice din opoziţie în scopul destabilizării activităţii acestora şi declanşării unor noi alegeri.
Este necesar să relevăm însă ca legiuitorul Republicii Moldova a comis un nonses juridic prin reglementarea din art.55, din legea menţionată, care prevede că dacă în termenul de 10 zile instanţa de judecată constată fraude , alte încălcări ale legii care au influenţat rezultatele alegerilor, Comisia Electorală Centrală emite o hotărâre prin care declara alegerile nevalabile şi fixează în circumscripţiile sau secţiile de votare respective votare repetată. Considerăm că prin această stipulare se diminuează rolul instanţei de judecată, cărei art.54 îi acordă dreptul de a confirma sau nu legalitatea alegerilor şi deci şi dreptul inerent de restabilire a legalităţii în cazul în care au fost constatate fraude chiar de ea însăşi în termenul de 10 zile stabilit de lege. Considerăm că în acest caz Comisia Electorală Centrală trebuie să adopte numai hotărârea de a stabili în circumscripţia respectivă votare repetată.
Cu excepţia lacunei menţionate, vom preciza totuşi că modalitatea de constatare a legalităţii alegerilor şi de validare a organelor elective locale de către instanţele judecătoreşti este importantă, deoarece contribuie la realizarea unuia din elementele principiului separării puterilor în stat.