Dreptul de a fi ales este indisolubil legat de dreptul de a alege, se bucură şi el de reglementare constituţională (art.35 din Constituţia României şi art. 38 alin.3. din Constituţia Republicii Moldova) fiind acordat tuturor cetăţenilor cu dreptul de vot.
Şi aici exercitarea dreptului este condiţionată de deţinerea calităţii de cetăţean şi de domiciliul în unitatea administrativ - teritorială deoarece art.16 alin.3 din Constituţia României şi art. 39 din Constituţia Republicii Moldova stabilesc că funcţiile şi demnităţile publice pot fi ocupate de persoanele care au numai calitatea de cetăţean şi domiciliu în ţară. Funcţia de consilier, ca şi cea de deputat în parlament, cum consideră cu bună dreptate Ioan Muraru şi Mihai Constantinescu, nu este o funcţie publică, ci o demnitate publică.22
O altă condiţie pentru a fi ales în calitate de consilier sau primar (art.4 din legea nr. 70/1991 în România, art.3 alin.2-3 din Legea cu privire la alegerile locale în Republica Moldova) este domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ - teritoriale în care urmează să fie ales.
Deoarece demnităţile publice sunt condiţionate de domiciliul în ţară, evident obţinerea calităţii de consilier şi primar este legată de condiţia domicilierii pe teritoriul unităţii administrativ - teritoriale respective. Condiţie firească, deoarece dreptul de a fi ales este şi el prin excelenţă un drept politic de care dispun numai cetăţenii statului, prin al cărui intermediu participă la guvernare, la administrarea autonomă a domeniului public local şi, prin urmare cei care vor fi aleşi în autorităţile reprezentative cunosc bine nevoile şi necesităţile colectivităţii aflându-se persoanal în mediul respectiv.
În Republica Moldova, legiuitorul a itrodus chiar un cens sedentar, pentru consilieri de 2 ani iar pentru primari de 5 ani, însă textul din art.3 alin.2 şi alin. 3 ale "care domiciliază pe teritoriul localităţii respective cel puţin 2 (5) ani" este defectuos. În alegerile locale din aprilie 1995 acest "cel puţin" a generat mari confuzii. De exemplu, un cetăţean a domiciliat în comuna respectivă 30 de ani, apoi, din unele motive a părăsit-o, revenind după un an de zile. În cazul în care, din momentul revenirii în comună până la data alegerilor cetăţeanul domiciliază numai 4 ani, el nu poate candida, iar altcineva care are nu mai mult de 5 ani de domiciliu în comună poate candida liber.
Pe data de 10 februarie 1995 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea pentru interpretarea unor prevederi ale Legii cu privire la alegerile locale23 în care s-a explicat că prin expresia "localitatea respectivă" trebuie înţeleasă atât localitatea respectivă, cât şi localităţile învecinate care au constituit anterior, împreună cu aceasta, o singură unitate administrativ - teritorială sau o singură unitate economică. Prin tălmăcirea respectivă s-a creat o confuzie şi mai mare, deoarece ca rezultat la funcţia de primar au candidat şi chiar au fost alese unele persoane cu domiciliul în comunele vecine care constituiau cândva o singură unitate administrativ - teritorială.
O altă condiţie pentru a fi ales, deja menţionată, este aceea ca persoanei să nu-i fie interzisă asocierea în partide politice. Sub interdicţia asocierii în partide politice în România se află judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică. Aceştia, activând în serviciile speciale ale statului, trebuie să fie în afară de orice ideologie. O restricţie similară există în Grecia, Italia, Luxembourg, Portugalia, unde membrii forţelor de poliţie, militarii în serviciu activ, magistraţii şi funcţionarii din magistratură nu sunt eligibili.
Cât priveşte Republica Moldova, menţionăm că şi aici legiuitorul a comis o eroare inexplicabilă, dând posibilitate categoriilor de persoane care se află sub interdicţia asocierii în partide politice de a fi aleşi în calitate de consilieri şi primari.
Nu pot fi aleşi nici cei condamnaţi prin hotărâre judecătorească definitivă pentru abuzuri în funcţii publice, juridice sau administrative, pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, pentru alte infracţiuni intenţionate dacă nu au fost reabilitaţi. Această interdicţie are şi ea un caracter juridico-moral protejând societatea de persoane nedemne de a fi încadrate în procesul de administrare în numele alegătorilor, pe care i-au ignorat, lezându-i în drepturi sau săvârşind atentate împotriva sănătăţii şi bunăstării lor.
Comitetul Directoriu al Autorităţilor Locale şi Regionale (CDLR) din Consiliul Europei distinge următoatele condiţii de suspendare a dreptului de
a fi ales, aplicat în ţările membre:24
suspendarea drepturilor politice prin veridict judecătoresc; ( 7 ţări )
condamnaţi recent la pedeapsa cu închisoarea; ( 6 ţări )
absenţa capacităţii civile sau prezenţa interdicţiilor judiciare; ( 6 ţări )
maladiile mintale recunoscute; ( 2 ţări )
fraudele fiscale grave; ( 2 ţări )
existenţa obligaţiilor faţă de colectivitate; ( 3 ţări )
persoanele care au dat faliment. ( 1 ţară)
Aceste ineligibilităţi sunt considerate în mare măsură rezonabile, deoarece tind să îndepărtăze cetăţenii incapabili sau prin a căror conduită sunt prea puţin demni de încredere.
2 2 Mihai Constantinescu, Ion Muraru, op.cit., p. 59.
2 3 Legea nr. 370-XIII din 10.02.1995 pentru interpretarea unor prevederi ale Legii cu privire la alegerile locale a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.12 din 24.02.1995.
2 4 Sursa: Conseil de l'Europe, Statut de travail des elus locaux et regionaux,Strasbourg, 1992, p.14.