Listele electorale reprezintă un document ce cuprinde numele tuturor alegătorilor, înregistraţi în circumscripţia respectivă, în baza unor anumite criterii stabilite de lege.
S-ar părea că listele electorale sunt un document tehnic ca şi multe altele necesare pentru buna desfăşurare a alegerilor. Considerăm însă că listele electorale au o semnificaţie deosebită, am spune chiar politică. În viziunea lui Jean Gicquel, pentru ca alegătorul să fie înscris într-o listă electorală, condiţie de formă, mai este necesară şi o condiţie de fond, şi anume existenţa capacităţii electorale, privită la rândul ei sub trei aspecte: cetăţenia, majoratul electoral şi demnitatea morală.29 Altfel spus, lista electorală este un "paşaport" care permite cetăţenilor de a-şi exercita dreptul exclusiv politic, dreptul de a alege.
În afară de calitatea evidenţiată, listele electorale îndeplinesc şi următoarele funcţii:
- stabilesc numărul alegătorilor din circumscripţia respectivă care vor participa la alegeri;
- servesc la identificarea şi nominalizarea alegătorului;
- înregistrează alegătorii cărora li s-au înmânat buletine de vot pentru a-şi exercita dreptul de a alege;
Marcel Prelot a evidenţiat şase caracteristici distincte ale listelor electorale :
- a) se alcătuiesc pe comune;
- b) sunt unice;
- c) sunt permanente, adică se completează permanent cu noi alegători;
- d) sunt suple, ceea ce înseamnă că, în anumite perioade stabilite de lege (pentru Franţa anual 1 ianuarie - 31 martie), ele se actualizează, se revăd, se verifică;
- e) sunt inviolabile;
- f) sunt transparente, adică se aduc la cunoştinţa alegătorilor prin diferite metode.30
La aceste caracteristici adăugăm universalitatea listelor electorale, legată direct de universalitatea votului deoarece în listele electorale sunt înscrişi toţi cetăţenii cărora statul le acordă dreptul de vot fără deosebire de naţionalitate, rasă, limbă, religie, sex, convingeri politice sau profesie.
- a) Caracteristicile evidenţiate sunt inerente listelor electorale utilizate în toate ţările democratice. Asfel, întocmirea listelor este o sarcină a autorităţilor publice comunale fiindcă aici se realizează serviciile publice statale ( înregistrarea actelor de stare civilă, evidenţa dinamicii demografice, migraţiei populaţiei, schimbării de domiciliu etc.) Aici vom sublinia că, deşi întocmite de autorităţile locale, listele electorale nu au particularităţi locale şi, prin urmare, nu se întocmesc în numele lor, ci al statului.
În România şi Republica Moldova, legea încredinţează această obligaţie primarului, în Franţa - unei comisii administrative, compuse din primar sau reprezentantul său, de un delegat desemnat de prefect şi un delegat desemnat de preşedintele unei instanţe judiciare superioare.
Pentru Franţa, procedura este mai strictă deoarece, în conformitate cu Codul electoral, sunt înscrişi în liste: toţi alegătorii care au domiciliu permanent în comună sau locuiesc în ea cel puţin şase luni; cei înscrişi de cinci ori consecutiv în listele contribuabililor din comuna respectivă, chiar dacă nu au reşedinţă permanentă în ea; cei supuşi unei reşedinţe obligatorii în comună în calitate de funcţionari publici.
- b) Unicitatea listelor electorale denotă că sunt folosite la toate tipurile de alegeri (prezidenţiale, parlamentare, locale) precum şi la referendumuri naţionale ori locale.
Unicitatea listelor este strâns legată de drepturile exclusiv politice ale cetăţenilor de a alege şi a fi aleşi în toate organele publice reprezentative, fără excepţie.
- c) Listele permanente se completează încontinuu cu noi alegători sau din ele sunt radiaţi cei care, din diferite motive, au pierdut capacitatea electorală sau au părăsit localitatea.
În unele ţări, listele electorale nu au caracter permanent (Republica Moldova şi alte state din fosta URSS ) şi se întocmesc cu prilejul fiecărei alegeri. Menţionam că listele electorale permanente reprezintă un real avantaj faţă de cele întocmite la fiecare alegere, se realizează o evidenţă continuă (domiciliul fiind un criteriu clar şi inconfundabil) lesne de controlat, dificil de falsificat, evitându-se astfel înscrierea în mai multe liste electorale, permite urmărirea dinamicii numărului de alegători.
- d) În afară de caracterul permanent, listele electorale sunt suple, caracter ce poate fi evidenţiat în Franţa, de exemplu, unde sunt stabilite prin lege perioade când se fac modificări în liste, anual de la 1 ianuarie până la 31 martie. În Marea Britanie listele electorale se completează până la 10 octombrie cu persoanele care au atins capacitatea electorală în comunele britanice, irlandeze sau din ţările Commonwealthului, se publică şi intră în vigoare de la 16 februarie. În Belgia, începând cu 1975, listele electorale sunt completate incontinuu printr-un sistem de carnete de identitate. În România art. 7 din Legea nr.68/1992 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului stabileşte că listele electorale permanente se actualizează de către primari anual, în luna ianuarie, precum şi în termen de 15 zile de la data stabilirii votării. 14 alin.5 din Legea nr.70/1991 privind alegerile locale prevede că primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor vor face copii de pe listele electorale permanente, întocmite potrivit prevederilor Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, pe care le vor înainta în două exemplare birourilor electorale ale secţiilor de votare.
- e) Prin caracter inviolabil se înţelege imposibilitatea completării sau radierii din listele electorale decât în perioadele şi termenele prevăzute de lege şi numai de către persoanele învestite cu acest drept.
- f) Deoarece listele deschid cetăţenilor posibilitatea de a-şi exercita nemijlocit dreptul de a alege, ele au un caracter public şi urmează să fie aduse în mod obligatoriu la cunoştinţa cetăţenilor prin diferite mijloace accesibile lor. Cetăţenii sunt în drept să verifice corectitudinea înscrierii în liste şi, în caz de omisiuni, înscrieri greşite sau de alte erori, pot sesiza autorităţilor publice care au întocmit listele sau le pot contesta în instanţă judecătorească. Termenul în care listele electorale se publică sau se afişează trebuie să fie suficient pentru ca alegătorul să poată lua cunoştinţă de ele şi, după caz, să facă sesizări şi contestaţii .
Listele electorale se păstrează în locuri oficiale, iar pentru securitatea şi veridicitatea lor pot fi încredinţate mai multor oficialităţi. În România, de exemplu, listele electorale se întocmesc în două exemplare oficiale, semnate de primar şi de secretarul consiliului local, şi se păstrează în două registre speciale cu file detaşabile, unul la secretarul consiliului local şi altul la judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea respectivă.
Primarul comunei este obligat să comunice judecătoriei orice modificare din listele electorale pentru ca în orice moment cele două liste să fie identice. În caz contrar, se va proceda la identificarea şi precizarea diferenţelor, avantajul constând în faptul că una din părţi va fi din start o instanţă judecătorească.
Înscrierea în listele electorale se face după anumite reguli stabilite de lege, dintre care două au importanţă deosebită: înscrierea obligatorie a fiecărui cetăţean cu drept de vot; înscrierea fiecărui cetăţean într-o singură listă. Obligativitatea înscrierii în listă nu afectează caracterul votului de a fi liber, alegătorul urmând să decidă în ultimă instanţă dacă va participa sau nu la votare. Statul însă este obligat să creeze alegătorului condiţiile necesare pentru exercitarea nestingherită a drepturilor sale.
Prin înscrierea alegătorului într-o singură listă electorală se realizează marele principiu de egalitate a votului, alegătorii dispunând în mod egal de acelaşi număr de voturi, fiecare trebuie să voteze o singură dată şi într-un singur loc pentru autoritatea care se alege.
În afară de listele electorale permanente mai există o categorie de liste care se numesc liste speciale sau suplimentare şi care se întocmesc în procesul votării. În aceste liste sunt înregistraţi cetăţenii care, deţinând capacitatea electorală, dintr-un motiv sau altul nu au fost incluşi în listele de bază şi care, în mod legal, au dreptul de a vota în o altă circumscripţie electorală.
Listele electorale speciale se întocmesc la birourile electorale ale secţiilor de votare şi cuprind aceleaşi date ca şi listele permanente, precum şi motivul în a cărui bază a fost înscris alegătorul în lista specială.
Importanţa listelor permanente este cu mult mai mare decât a celor speciale din motivele pe care le-am menţionat, ultimele fiind o necesitate impusă, în primul rând pentru a da tuturor persoanelor cu capacitate electorală posibilitatea de a-şi exercita dreptul în afara localităţii în care a fost înregistrat ca alegător, iar în al doilea rând pentru a repara eventualul rebut comis la completarea listelor permanente. Listele speciale sunt parte componentă a listelor permanente (generale), la constatarea rezultatelor votării, valoarea lor fiind identică.
2 9 Jean Gicquel, op. cit., p.604-605.
3 0 Marcel Prelot, op. cit., p.388.