Prin pluralitate de mandate se înţelege posibilitatea unei persoane de a deţine concomitent mandate în diferite autorităţi publice reprezentative.
În practica internaţionala, problema pluralităţii de mandate este tratată în mod diferit. Vom menţiona în primul rând imposibilitatea practică a cumulării mai multor mandate de acelaşi nivel, deoarece pentru consilierii locali o condiţie a eligibilităţii este domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul respectiv.
Posibilitatea de a fi reprezentant în autorităţi reprezentative de diferite nivele este permisă în Norvegia, Suedia, Danemarca, Anglia, Olanda, Germania, Elveţia şi în alte ţări. În Danemarca, de exemplu, este permisă cumularea întregului pachet de mandate (comunal, regional, parlamentar). În Austria este permis mandatul dublu (municipal, parlamentar). În Irlanda aproximativ 20 % din consilierii regionali sunt concomitent membri ai consiliilor orăşeneşti, iar unii chiar şi membri ai parlamentului. În parlamentul irlandez ales în 1987, 114 membri ai camerei reprezentanţilor
(69%) şi 33 senatori (55 %) erau şi consilieri în consiliile locale. În Luxembourg consilierii locali pot fi deputaţi şi în parlamentul naţional, şi în Parlamentul Europei, 3/4 din deputaţii parlamentului sunt şi consilieri în consiliile locale.26
În Republica Moldova, Legea privind administraţia publică locală nu admite cumularea mandatelor de consilier local şi raional. Considerăm această reglementare nejustificată, deoarece posibilitatea cumulării mai multor mandate trebuie văzută în primul rând sub aspectul corespunderii unui astfel de cumul intereselor alegătorilor, chiar dacă el ar implica dificultăţi de ordin practic sau tehnic. Cumularea mandatelor de consilier comunal şi judeţean (raional) se justifică, în primul rând, prin faptul că oferă posibilitatea evitării unor eventuale conflicte şi divergenţe în consiliile de nivele diferite fiindcă administrarea publică locală din unităţile administrativ-teritoriale este organizată în baza descentralizării administrative şi autonomiei locale, iar în relaţiile dintre administraţia publică locală şi cea judeţeană (raională) nu există raporturi de subordonare. În al doilea rând, consiliul judeţean (raional) coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean (raional), prin urmare fiind benefică situaţia când în această activitate vor fi antrenaţi consilieri care deţin şi un mandat de consilier local.
În România, Legea administraţiei publice locale (art.15) nu prevede incompatibilitatea calităţii de consilier comunal şi de consilier judeţean. În acelaşi timp, art.84 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale interzice consilierului judeţean sau a municipiului Bucureşti de a face concomitent parte şi din consiliile locale. Art.62 din Legea Administraţiei Publice nr.69/1991 prevede că la constituirea consiliului judeţean se aplică, în modul corespunzător, dispoziţiile art.15-19, iar art.15, după cum am menţionat, nu prevede incompatibilitatea calităţilor de consilier local şi consilier judeţean.
2 6 Sursa: Counsil of Europe, Study Srries Local and Regional Authorittes in Europe, The status and. Steering Committee for Regional and Municipal Maters (CDRM), Stasbourg, 1988.