- 1.Caracterul contravenţiilor şi infracţiunilor electorale
Alegerile, cum deja s-a demonstrat, nu constituie numai o tehnică sau procedură obişnuită în urma cărora se desemnează o autoritate reprezentativă. Alegerile constituie instrumentul politico-juridic de bază cu ajutorul cărui cetăţenii îşi exercită drepturile, exclusiv politice, de a alege, şi de a fi ales, garantate prin normă constituţională.
Un component important al ansamblului de garanţii stabilite de lege pentru libera exercitare a drepturilor electorale este răspunderea contravenţională şi penală pentru acţiuni ilicite în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
În România, Legea nr.70/1991 privind alegerile locale, prin reglementările de la capitolul V. Contravenţii şi infracţiuni, obţine un caracter de lege specială care prevede sancţiuni contravenţionale şi penale pentru acţiuni ilicite în alegerile locale.
În Republica Moldova, Legea cu privire la alegerile locale nu prevede reglementări speciale privind răspunderea contravenţională şi penală deoarece acestea se conţin în Codul cu privire la contravenţiile administrative (art.200 prim) şi în Codul penal (art.133,132²,133³), introduse prin Legea nr. 1616-XII din 19.X.1993 pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului cu privire la contravenţiile administrative.
Potrivit definiţiei cuprinse în art.1 din Legea nr. 32/1968, în România contravenţia este fapta săvârşită cu vinovăţie care prezintă un pericol social mai redus decât infracţiunea şi care este prevăzută şi sancţionată prin legi sau alte acte normative conform art.3 din legea menţionată Actele normative de stabilire a contravenţiilor trebuie să cuprindă descifrarea faptelor ce constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmează a fi aplicată pentru fiecare contravenţie. Legea nr.70/1991, prin art.85-87, satisface cerinţele stipulate în Legea nr. 34/1968.
Răspunderea contravenţională nu se identifică cu răspunderea administrativă. Antonie Iorgovan demonstrează că, într-un sens larg, răspunderea contravenţională este o formă a răspunderii administrative, o formă de manifestare a ilicitului administrativ, forma cea mai gravă a acestuia, iar regimul său juridic, este în mod preponderent, un regim al dreptului administrativ.52 Argumentul are la bază faptul că sancţiunile contravenţionale nu se aplică numai de către organele administraţiei de stat ci şi de cele judecătoreşti, prin urmare termenul de sancţiune administrativă nu mai are semnificaţia corespunzătoare.
Întradevăr, din 15 contravenţii prevăzute de art.85 al Legii nr. 70/1991, pentru 11 contravenţii, conform prevederilor art.87 alin.2, agentul constatator (ofiţerii şi subofiţerii de poliţie, primarii şi împuterniciţii acestora, preşedintele biroului electoral) va aplica şi amenda. Pentru contravenţiile de la lit. a, b, h, şi i sancţiunile se aplică de judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia, ţinând seama şi de dispoziţiile Legii nr. 61/1991.
Infracţiune se consideră fapta săvârşită cu vinovăţie care prezintă un pericol social mai mare decât contravenţia. Pentru infracţiunile particularizate la fenomenul electoral ( lovire, calomnie, ultraj, furt, mită, fals sau uz de fals etc.), care sunt cazuri speciale de infracţiuni reglementate de dreptul comun, legea prevede sancţiuni mai grave.
Este necesar să ştim dacă infracţiunile nominalizate în legile electorale sunt infracţiuni politice.
Bineînţeles că nu sunt, totuşi aspectul politic este prezent, deoarece alegerile se prezintă ca instrument cu care cetăţenii îşi exercită drepturile exclusiv politice. În acest sens, evident este o diferenţă considerabilă între furtul urnei sau a documentelor electorale şi furtul, să zicem, a unui sac cu porumb. În primul caz obiectul infracţiunii este împedicarea desfăşurării unei acţiuni politice, iar în cel de-al doilea dobândirea ilicită a unui bun material.
- 2. Răspunderea contravenţională
Din dispoziţiile art. 85 din Legea nr. 70/1991 în România şi art. 200 din Codul Republicii Moldova cu privire la contravenţiile administrative, desprindem subiecţii activi ai contravenţiilor în materie electorală: primarul şi secretarii primăriilor precum şi orice funcţionar din cadrul acestora, care realizează sarcinile ce revin primăriilor pe linia punerii în aplicare a legii; membrii birourilor (comisiilor) secţiilor electorale de votare; membrii birourilor (comisiilor) electorale de circumscripţie; organizatorii adunărilor electorale; conducătorii partidelor politice care prezintă candidaturi şi fac propagandă electorală; candidaţii în alegeri; alegătorii; orice persoană fizică care, potrivit dreptului comun, poate răspunde contravenţional.
Sub aspectul gradului de pericol social reflectat de gravitatea sancţiunii, contravenţiile sunt ordonate pe trei nivele în România şi pe patru în Republica Moldova.
România: nivelul 1 -contravenţiile de la lit. c, d, şi g se sancţioneză
cu amendă de la 40 mii lei la 100 mii lei;
nivelul 2 -contravenţiile de la lit. e, f, j, k, l, m, n, şi o cu
amendă de la 100 mii lei la 300 mii lei;
nivelul 3 -contravenţiile de la lit. a, b, h, şi i cu închisoare
contravenţională de la o lună la 6 luni sau cu amendă de la 300 mii lei la 12000000 lei.
Republica Moldova: nivelul 1-amendă până la 3 salarii minime pentru
o contravenţie;
nivelul 2 -amendă de la 10 la 20 salarii minime pentru
8 contravenţii;
nivelul 3 -amendă de la 15 la 25 salarii minime pentru
5 contravenţii;
nivelul 4 -amendă până la 30 salarii minime şi
confiscarea sumelor venite din străinătate.
În Republica Moldova, pentru contravenţiile mai grave nu se aplică închisoarea contravenţională.
- 3.Răspunderea penală.
Şi pentru infracţiunile electorale este indentificată aceeaşi categorie de subiecţi activi nominalizaţi anterior, care poate fi şi autori ai infracţiunilor, şi subiecţi pasivi ai răspunderii penale.
Analiza infracţiunilor şi sancţiunilor aplicate scot în evidenţă o agravare a întregului sistem sancţionator penal prevăzut de lege care se explică prin faptul că orice infracţiune săvârşită în intervalul de timp la care se referă Capitolul III Desfăşurarea alegerilor, limitele pedepselor tuturor acestor infracţiuni majorânduse cu jumătatea maximului special.
Pentru toate infracţiunile săvârşite în legătură cu alegerea consilierilor şi a primarilor, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, iar bunurile destinate sau folosite la săvârşirea infracţiunilor, ori rezultate din comiterea acestora se confiscă.
5 2 Antonie Iorgovan, op., cit., p. 223-224.