Capitolul V, Votarea repetată, alegeri noi, din Legea cu privire la alegerile locale în Republica Moldova, reglementează cazul în care se procedează la votare repetată şi la alegeri noi.
Astfel, art.56 prevede posibilitatea comisiilor electorale de a declară nevalabile sau nule alegerile în întreaga circumscripţie ori la unele secţii de votare. Legea consideră alegerile nule în cazul în care la ele au participat mai puţin de 1/3 din alegătorii înscrişi în listele electorale. Alegerile sunt considerate nevalabile dacă în operaţiunile electorale au fost comise fraude sau alte încălcări care au influenţat rezultatele alegerilor.
În România, Legea nr.70/1991 privind alegerile locale stabileşte că alegerile în circumscripţie sunt considerate valabile dacă la ele au participat jumătate plus unu din numărul total de alegători înscrişi în listele electorale. Aceeaşi reglementare a fost prevăzută şi în Legea cu privire la alegerile locale în Republica Moldova până la modificarea ei din 23 mai 1996. Evident, acest număr nu este stabilit arbitrar, corelat fiind cu necesitatea reprezentării opţiunii a mai mult de jumătate din numărul alegătorilor. Este preferabilă, bineînţeles, participarea la alegerile locale a unui număr cât mai mare de alegători pentru ca autoritatea electivă să reprezinte întreaga colectivitate şi nu o parte a ei. În realitate este dificilă asigurarea participării totale la alegeri, alegătorii fiind afectaţi, în virtutea unor circumstanţe, de absenteism politic sau nonpolitic, unii manifestând chiar o indiferenţă totală faţă de alegeri. Considerăm că soluţiila găsită privind valabilitatea alegerilor nu este dintre cele mai reuşite. În România, art.76 din Legea 70/1991 stabileşte că în cazul prezentării la urne a mai puţin de jumătate plus unu din alegătorii înscrişi în listele electorale, alegerile sunt considerate nevalabile, iar noile alegeri au loc de drept la 2 săptămâni de la data alegerilor precedente şi sunt considerate valabile, indiferent de numărul de votanţi. Consecinţele acestei reglementări le vom exemplifica cu rezultatele alegerilor din octombrie 1994 pentru alegerea primarului în comuna Ruginoasa, judeţul Iaşi.38
Alegători în liste Au participat la votare Numărul de voturi obţinute
Primul tur.17.10.1994
4 100 1 444 - 35 % alegeri nevalabile
Turul doi. 30.10.1994
4 100 1 701 - 41 % 902 - 22%
Observăm că primul tur de scrutin poartă un caracter formal, alegerile fiind valabile doar în turul doi, în care numărul de participanţi la alegeri fiind aproape de cel din turul întâi. Un alt aspect ar fi avut situaţia dacă, în primul tur de scrutin, la alegeri ar fi participat mai mult de jumătate din alegătorii înscrişi în listele electorale, creându-se o paritate de voturi a cel puţin doi candidaţi, declarându-se balotaj şi procedându-se la organizarea de noi alegeri la care ar participa mai puţini alegători decât limita stabilită. In acest caz, opţiunile a mai mult de jumătate din alegători din primul tur de scrutin ar fi distribuite între candidaţi, desemnându-i pe cei doi care vor continua lupta. În turul doi însă, trecându-se la majoritatea relativă, a decăzut necesitatea reprezentării opţiunilor majorităţii alegătorilor din colectivitate.
În alegerile locale din România şi din Republica Moldova este frecventă chemarea electoratului la urne. De exemplu, la alegerea primarului municipiului Iaşi în 1994, electoratul a fost chemat de 5 ori la urnele de vot. În Republica Moldova în acest sens s-a găsit o soluţie şi mai proastă. Art.57, alin.3 al Legii privind alegerile locale reglementa că în cazul în care şi după votarea repetată alegerile sunt considerate nevalabile, cu alte cuvinte la votare participă iarăşi mai puţin de jumătate plus unu din alegători, a treia
oară nu se vor mai efectua alegeri, urmând ca Preşedintele Republicii Moldova să numească pe teritoriul respectiv un organ executiv în frunte cu un primar. Consecinţele acestei reglementări la alegerile locale din 16 aprilie 1995 au fost dezastruoase. Scrutine electorale au avut loc în 16 şi 30 aprilie, în 11 şi 22 mai şi în 25 iunie cu următoarele rezultate.39
Consilii municipale
Total - 2 Alese - 1 Fără consiliu -1
Consilii raionale
Total - 37 Alese - 37
Consilii orăşeneşti
Total - 51 Alese - 43 Fără consilii - 8
Consilii comunale
Total - 852 Alese - 837 Fără consilii - 15
Primari ai oraşelor
Total - 51 Aleşi - 28 Numiţi - 23
Primari ai comunelor
Total - 852 Aleşi - 776 Numiţi - 76
Reglementarea menţionată avea un vădit caracter antidemocratic şi o putem considera pe bună dreptate o pedeapsă pentru colectivitatea care nu a reuşit să participe la alegeri cu cel puţin jumătate plus unul din numărul total de alegători înscrişi în liste. Cel mai grav în astfel de situaţie este faptul ca acestă reglementare contravine art.109 din Constituţia Republicii Moldova, care prevede că administraţia publică locală în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale. Mai mult decât atât, reglementarea anticonstituţională îl obliga pe Preşedintele Republicii să încalce Constituţia.
Evident, Curtea Constituţională a Republcii Moldova, sesizată (cu regret după alegierile din aprilie 1995), pe data de 6.10.1995 a declarat neconstituţional, alin. 3 al art. 57 din Legea cu privire la alegerile locale, stabilind Parlamentului un termen de 4 luni pentru a aduce legea respectivă în conformitate cu Constituţia.
Parlamentul a fost nevoit să anuleze, cu o întârziere de un an, prin Legea nr.1114-XII din 26.02.1997 cu privire la modificările în Legea cu privire la alegerile locale, reglementarea neconstituţională. La alin.3 art.50 şi alin.3
art.55, prin Legea nr.840-XIII din 23.05.1996 cu privire la modificarea Legii cu privire la alegerile locale, Parlamentul a făcut următoarea modificare: "Alegerile sunt considerate nule dacă la ele au participat mai puţin de 1/3 din alegătorii înscrişi în listele electorale".40
Cât priveşte hotărârea Curţii Constituţionale şi ea trezeşte o mare nedumerire deoarece în punctul 3 se spune că ea nu are un caracter retroactiv şi are efecte numai pentru viitor. Astfel, 99 primari numiţi nelegitim au rămas în funcţie, iar 24 de colectivităţi locale nu dispun de consilii alese şi numai din cauza faptului că Curtea Constituţională nu a ţinut cont de maxima juridică "Quod ab initio nullum est nullos producit efectus" (ceea ce de la început este nul nu produce nici un efect).
Revenind la problemele constatării valabilităţii alegerilor, la afirmaţia precum că o astfel de situaţie în care autoritatea locală electivă reprezintă o minoritate a colectivităţii este imorală, am putea spune că vina este a statului care a creat condiţii favorabile pentru absenteism. Dacă toate problemele de ordin material, organizatoric, informaţional etc. vor fi puse la punct, participarea alegătorilor la votare este mai certă. Dacă însă alegătorul ignoră din diferite motive alegerile, nu doreşte să-şi exercite dreptul la vot, imorală devine situaţia în care statul organizează nenumărate scrutine, rugându-i pe alegătorii să se prezinte la urne.
Utilizarea sistemului majorităţii relative în alegerile locale va transfera obligaţia statului - de chemare insistentă a alegătorilor la urne - partidelor şi formaţiunilor politice, candidaţilor independenţi, care vor fi conştienţi că nu vor mai avea răgazul oferit de mai multe scrutine pentru a-şi regrupa forţele şi a cuceri încrederea electoratului. Considerăm că şi pentru alegerile primarilor ar fi raţională utilizarea sistemului majoritar cu un singur tur, deoarece în cazurile când primul tur este considerat nevalabil sau când se declară balotaj, turul doi de scrutin nu este altceva decât scrutinul dintr-un singur tur al majorităţii relative, iar dacă în foarte multe cazuri se procedează la cel de al doilea tur de scrutin de ce nu s-ar putea utiliza din start scrutinul dintr-un singur tur. De altfel, în ţările anlo-saxone se utilizează cu succes această modalitate de alegeri, ale cărei avantaje, în acest sens, prevalează dezavantajele.
Există unele probleme şi în declararea alegerilor nevalabile în cazul constatării unor fraude electorale care au influenţat rezultatul alegerilor. Să admitem cazul în care comisia (biroul) electoral al secţiei de votare, în procesul numărării voturilor, a descoperit în urne un număr mai mare de buletine decât numărul de alegători care au participat la votare. Este evidentă frauda electorală, în continuare cercetându-se cazul, dar există o problemă care cere rezolvare imediată, şi anume ce apreciere se va da alegerilor în secţia de votare respectivă. Logica ne spune că rezultatele votării trebuie declarate nule, iar alegerile nevalabile.
În Franţa, Codul electoral (art.65) stabileşte că în cazul constatării unei diferenţe dintre numărul de votanţi cărora li s-au înmânat plicuri cu buletine de vot şi numărul de plicuri cu buletine găsite în urne, faptul se consemnează într-un proces-verbal, iar gradul incidentului este evaluat de instanţa judiciară după două criterii: dacă diferenţa este substanţială, de natură să modifice rezultatele alegerilor, şi dacă această diferenţă nu poate modifica rezultatele alegerilor. În primul caz alegerile se declară nevalabile.
În Republica Moldova, art.57 al legii electorale încredinţează declararea alegerilor nevalabile şi stabilirea votării repetate comisiilor electorale de circumscripţie şi Comisiei Electorale Centrale, dacă primele nu sunt în stare să adopte o decizie definitivă sau dacă decizia lor a fost contestată.
Anularea alegerilor reprezintă o gravă perturbare a procesului electoral şi tocmai de aceasta trebuie făcută în condiţii stricte şi clare, prevăzute de lege. În procesul de desfăşurare a alegerilor sunt posibile o multitudine de încălcări ale legii electorale, săvârşite fie din culpă, fie cu intenţie, din care unele pot îmbrăca forma fraudei electorale care trebuie constată în baza a două criterii. Primul criteriu - frauda care nu a influenţat rezultatele votării, al doilea criteriu- frauda care a dus la denaturarea rezultatelor. După părerea noastră, constatarea fraudei care a dus la denaturarea rezultatelor alegerilor trebuie să fie efectuată numai de instanţă judecătorească şi într-un termen foarte scurt după încheierea votării.
3 8 Sursa:Din arhiva prefecturii judeţului Iaşi.
3 9 Sursa: Date statistice furnizate de Comisia Electorală Centrală.
4 0 Legea nr.840-XIII din 23.05.1996 a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.40-41 din 20.06.1996.
Legea nr.1114-XIII din 26.02.1997 a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.21 din 3.04.1997.