Votarea este cea mai importantă operaţiune electorală, reprezentând actul prin care se realizează dreptul exclusiv politic de a alege şi de a fi ales în organele reprezentative. Prin vot are loc învestirea legală a celor ce alcătuiesc autorităţile publice locale. Numai în procesul votării sunt realizate atributele votului de a fi universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Realizarea acestei importante operaţiuni electorale are loc în trei faze. Prima fază e de ordin organizatoric, cuprinzând stabilirea subiecţilor obligaţiunilor legate de realizarea votării. Faza a doua e de ordin material, cuprinzând stabilirea locului votării şi asigurarea lui cu necesarul efectuării votării. Faza a treia este de ordin procedural, cuprinzând efectuarea votării propriu - zise.
Art.62 alin.2 din Legea cu privire la alegerile locale, în Republica Moldova, stabileşte că Guvernul asigură furnizarea hârtiei pentru executarea listelor de alegători, buletinelor de vot şi altor documente electorale, furnizarea tehnicii de calcul, de dactilografiere, de multiplicare, transportului şi altor mijloace materiale şi financiare necesare desfăşurării alegerilor. Alin.3 al aceluiaşi articol obligă autorităţile publice locale să acorde comisiilor electorale tot ajutorul în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
Printre subiecţii cu obligaţiuni concrete în complexul de operaţiuni prealabile votării sunt desemnaţi primarii, care răspund de asigurarea unui număr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare, precum şi preşedinţii de birouri (comisii) electorale ale secţiilor de votare, care răspund de preluarea materialelor, imprimantelor, buletinelor de vot necesare votării şi activităţii secţiei de votare şi de menţinere a ordinii publice în localul de votare şi în jurul acestuia.
Votarea are loc într-o singură zi, în România pe parcursul a 15 ore, în Republica Moldova pe parcursul a 13 ore, cu posibilitatea, prevăzută de legile electorale ale ambelor state, de a prelungi în mod excepţional votarea, dar nu mai mult de 3 ore şi 2 ore respectiv. Alegătorii votează personal, la prezentarea buletinului de identitate, la secţia de votare unde au fost înscrişi în listele electorale. Votarea pentru alte persoane nu este admisă. În România, votarea are loc în cabine închise, opace, aplicându-se ştampila cu menţiunea "votat" sau două linii în cruce în interiorul unui cerc din patrulaterul în care este înscrisă lista de candidaţi sau numele şi prenumele candidatului independent în Republica Moldova. În România, conform art.53 din Legea nr.70/1991, pe actul de identitate al fiecărui alegător se aplică ştampila cu menţiunea "votat", data scrutinului respectiv, privându-l astfel de posibilitatea de a vota mai multe ori. Considerăm însă că această metodă nu este dintre cele mai reuşite, existând posibilitatea de a face menţiunea respectivă în cartea de alegător, despre care am relatat deja. Lipsa stampilei "votat" în buletinul de identitate poate fi interpretată şi ca absenteism politic, fapt care, în unele situaţii, poate aduce persoanei prejudicii morale sau materiale.
O problemă importantă, ignorată de legile electorale ale României şi ale Republicii Moldova, constă în modalitatea votării celor care la data respectivă sunt absenţi din circumscripţia lor electorală. Acestă categorie de alegători, care lipsesc motivat, sunt pur şi simplu lezaţi în drepturile lor electorale, deoarece nu este găsită modalitatea exercitării dreptului lor de vot. În Franţa, de exemplu, se practică votul prin procură în locul celui prin corespondenţă, abandonat în decembrie 1975. Art.L.71 din Codul electoral francez, nominalizând 23 de cazuri concrete, reglementează condiţiile în care această categorie de cetăţenii pot exercita votul.
O altă modalitate de exercitare a votului de către persoanele absente este votul prin corespondenţă. În Portugalia, de pildă, cei care părăsesc localitatea cu 5 sau 10 zile înainte de data votării anunţă preşedintele camerei municipale, argumentând viitoarea absenţă. Acesta le înmânează două plicuri: unul albastru pentru buletin şi unul alb pentru plicul albastru, precum şi cartea de alegător. Votantul urmează să expedieze plicul prin poştă, indicând pe plic "votare prin corespondenţă". În Suedia votarea prin corespondenţă este permisă tuturor alegătorilor. Ei pot alege ori votare personală la secţia de votare, ori expedierea buletinului prin poştă. Astfel, la ultimele alegeri locale în Suedia, prin corespondenţă au votat aproape o treime din alegători.
Considerăm că ambele moduri de exercitare a votului sunt utile, căci permit cetăţenilor exercitarea votului în orice situaţie. Evident, aplicarea oricărei modalităţi de votare depinde de mai mulţi factori, cum ar fi: tradiţia, temperamentul şi spiritul poporului, evenimentele politice şi, ceea ce e substanţial, nivelul general de cultură al societăţii.