Categorie: Drept
Accesări: 1677

În legislaţia românească, prima reglementare amplă a societăţilor comerciale şi distinctă de cea a societăţilor civile prevăzută de Codul civil a fost realizată de Codul comercial din 1887.

Inspirat de reglementările cuprinse în Codul de Comerţ Italian din 1882, considerat cel mai modern cod al acelor timpuri, Codul Comer­cial din 1887 instituia ca forme de societăţi comerciale societatea în nume colectiv, societatea în comandită şi societatea anonimă. Regimul juridic al societăţilor comerciale a fost reglementat iniţial în Codul comercial, Cartea I, Titlul VIII (art. 77-269), intitulat „Des­pre societăţi şi despre asociaţiuni comerciale”, titlu care conţinea dis­poziţii privind societatea în nume colectiv, societatea în comandită simplă, societatea anonimă (pe acţiuni), societatea în comandită pe acţiuni şi asociaţia în participaţie.

Începând din anul 1990, dispoziţiile legale referitoare la societăţile comerciale au fost înlocuite cu o nouă reglementare, care formează obiectul Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. Prin adoptarea Legii nr. 31/1990, dispoziţiile Codului comercial privind societăţile comerciale au fost abrogate, exceptând dispoziţiile referitoare la asociaţia în participaţiune (art. 251-256) şi a celor pri­vind asociaţia de asigurare mutuală (art. 257-263).

Reglementarea generală privind societăţile comerciale este cu­prinsă în Legea nr. 31/1990, iar pentru o serie de domenii specifice de activitate, cum sunt domeniul bancar, de asigurări, au fost adoptate reglementări speciale.

Legea nr. 31/1990 reglementează societatea în nume colectiv, so­cietatea în comandită simplă, societatea pe acţiuni, societatea în co­mandită pe acţiuni şi societatea cu răspundere limitată.

Societăţile comerciale cu capital integral de stat sunt reglementate de Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale[1].

În domeniul bancar, sunt aplicabile dispoziţiile O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului[2], în activitatea de asigurare sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor[3].

Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi/sau întreprinderile familiale sunt guvernate de O.U.G. nr. 44/2008[4], iar societăţile comerciale fără personalitate juridică - asociaţiile în participaţiune - sunt reglementate de Codul comercial

Caracterul de reglementare generală a societăţilor comerciale pe care îl are Legea nr. 31/1990 se manifestă atât prin aceea că ea pri­veşte orice societate comercială, indiferent de obiectul ei de acti­vitate, cât şi prin faptul că Legea nr. 31/1990 se aplică şi societăţilor comerciale cu participare străină.

Dispoziţiile legale privind regimul juridic al societăţilor comer­ciale cuprinse în Legea nr. 31/1990 au caracter imperativ şi se com­pletează cu prevederile Codului comercial şi ale Codului civil. Potrivit art. 291 din Legea nr. 31/1990, „prevederile din prezenta lege se completează cu dispoziţiile Codului comercial”. În acest mod, prevederile Codului comercial referitoare la societăţile comerciale, faptele de comerţ, comercianţi, obligaţiile comerciale au caracterul unor reglementări subsidiare privind societăţile comerciale.

În materia societăţilor comerciale, dispoziţiile Codului civil privind contractul de societate (art. 1491-1531) prezintă un deosebit interes în materia societăţilor comerciale. De altfel, conform art. 1 Codul comercial român, în absenţa unor regle­mentări din Codul comercial, se aplică dispoziţiile Codului civil, care are, de asemenea, caracterul unei reglementări subsidiare privind societăţile comerciale.

         Societăţile comerciale desfăşoară o activitate producătoare de profit, intrând astfel sub incidenţa prevederilor cuprinse în legile fiscale. În acest sens, Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală sunt reglementări subsidiare în materia societăţilor comerciale.

Au un asemenea caracter şi prevederile cuprinse în Codul muncii, deoarece în ceea ce priveşte personalul salariat al societăţilor comer­ciale, sunt incidente dispoziţiile conţinute în legislaţia muncii. Înca­drarea salariaţilor la societăţile comerciale se face în temeiul contrac­tului individual de muncă, cu respectarea legislaţiei muncii şi a asigu­rărilor sociale.

Reglementarea de fond a societăţilor comerciale este realizată însă, aşa cum am arătat, prin Legea nr. 31/1990, lege care de-a lungul timpului a suferit numeroase modificări şi completări, ultimele dintre acestea fiind realizate de Legea nr. 302/2005, Legea nr. 85/2006, Legea nr. 164/2006, Legea nr. 441/2006, Legea nr. 516/2006, OUG nr. 82/2007, OUG nr. 52/2008 (publicata în MOF nr. 333 din 30/04/2008), Legea nr. 284/2008 (publicata în MOF nr. 778 din 20/11/2008).

 

[1] M.Of. nr. 98 din 8 august 1990

[2] M.Of. nr. 1027 din 27 decembrie 2006

[3] M.Of. nr. 148 din 10 aprilie 2000

[4] M.Of. nr. 328 din 25 aprilie 2008