România este considerată ca stat de drept, democratic şi social [1], în care valorile supreme [2] sunt garantate şi sunt realizate de către autorităţile publice prin normele instituite de stat. Ne referim la faptul că statul şi forţa acestuia sunt reprezentate de puterea legislativă, puterea executivă şi puterea judecătorească, puteri autonome care conlucrează pentru realizarea echilibrului şi bunului mers al vieţii economice, politice, sociale şi culturale.
Puterea executivă, exercitată de organele şi autorităţile administraţiei publice, este menită să pună în aplicare legile adoptate de Parlamentul României şi să asigure buna desfăşurare a serviciilor publice în scopul realizării interesului public general şi local. Între activităţile de interes public îndeplinite de administraţia publică se înscrie şi cea de asigurare şi menţinere a ordinii publice, la care contribuie în mod direct componentele Ministerul Administraţiei şi Internelor (Poliţia Română, Jandarmeria Română, Poliţia de Frontieră Română, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă) şi acele structuri de poliţie create, conduse şi gestionate de către Consiliile locale în municipii, oraşe şi comune, denumite structuri de poliţie comunitară. Poliţia comunitară pentru ordine publică, denumită în continuare Poliţia Comunitară, înfiinţată în anul 2004 printr-o lege specială [3], este organizată şi acţionează la nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi comunelor, ca serviciu public local, specializată în asigurarea ordinii şi liniştii publice, creşterea eficienţei activităţii de pază a obiectivelor şi bunurilor de interes public şi privat, care realizează interesele persoanelor şi ale comunităţii şi acordă sprijin instituţiilor statului [4].
Poliţia Comunitară pentru Ordine Publică (PCOP) a devenit, la numai câţiva ani de la înfiinţarea ei, una dintre componentele importante ale sistemului naţional de ordine publică şi are perspectiva de a se impune ca principala instituţie a securităţii comunităţilor locale din România, în consonanţă cu tendinţele înregistrate pe plan unional european. În acest sens, pledează formularea articolului 2 alineat (2) din lege, care precizează faptul că „În îndeplinirea misiunilor care îi revin, Poliţia Comunitară cooperează cu Poliţia Română şi Jandarmeria Română, cu alte instituţii ale statului şi colaborează cu societăţile şi organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu persoanele fizice şi juridice, în temeiul legii”. Rezultă faptul că, această structură de securitate publică internă nu este subordonată altor structuri poliţieneşti, ci participă pe picior de egalitate la toate acţiunile şi activităţile care vizează ordinea publică, paza şi protecţia obiectivelor de interes public şi privat, sprijinirea activităţii celorlalte instituţii ale statului şi alte activităţi date în competenţa sa prin lege,
Statutul său de sine-stătător, autonom şi independent, este conferit şi de faptul că structurile Poliţiei Comunitare – direcţie, serviciu, birou, compartiment – sunt înfiinţate, organizate şi funcţionează ca servicii publice sau ca structuri fără personalitatea juridică, în cadrul aparatului propriu al unităţii administrativ-teritoriale [5], prin hotărâri ale consiliilor locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor şi se subordonează nemijlocit şi exclusiv primarilor. Nivelul de organizare, structura organizatorică şi categoriile de personal sunt stabilite, însă, anual de către consiliile locale, după consultarea unităţilor teritoriale ale Poliţiei Române, în funcţie de bugetul alocat, numărul populaţiei, întinderea fiecărui municipiul, oraş, comună, respectiv sector al municipiului Bucureşti, precum şi starea infracţională şi contravenţională înregistrată pe raza lor [6].
Un rol determinant în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare îl joacă Comisia Locală de Ordine Publică (CLOP), organizată în calitatea de organ consultativ, la nivelul fiecărui municipiu, oraş, comună, precum şi la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti [7]. Comisia Locală de Ordine Publică este condusă de primar şi are în componenţă pe: primar, şeful poliţiei locale, reprezentantul unităţii de jandarmi competent teritorial, şeful poliţiei comunitare, 2-5 membri ai Consiliului local şi 2-5 reprezentanţi ai comunităţii, desemnaţi de Consiliul local.
Comisia locală de ordine publică analizează periodic şi face propuneri [8] privind necesarul de resurse umane şi materiale, stabileşte priorităţile activităţii Poliţiei Comunitare, în urma consultării comunităţilor locale şi organizaţiilor neguvernamentale, prezintă informări periodice în şedinţele consiliului local privind eficienţa activităţii desfăşurate de Poliţia Comunitară şi propune îmbunătăţirea activităţii acesteia, propune adoptarea unor hotărâri prin care să se prevină anumite fapte care afectează climatul social [9], face propuneri pentru stabilirea numărului de funcţionari publici, din numărul de personal aprobat Poliţiei Comunitare, care să asigure menţinerea în condiţii optime a ordinii şi liniştii publice la nivelul fiecărui municipiu, oraş, comună, precum şi la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti [10]. Este interesant şi important de menţionat faptul că acest organism – Comisia Locală de Ordine Publică – are puterea de a propune adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru mai buna asigurarea a ordinii şi liniştii publice, creşterea climatului de siguranţă publică şi de moralitatea civică, desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor social-economice, culturale, ştiinţifice, artistice şi sportive.
Îndeplinirea atribuţiilor pe linia organizării şi executării activităţii de pază a bunurilor şi asigurarea ordinii şi liniştii publice se realizează în baza planurilor de pază şi ordine publică, care se aprobă de primari, cu avizul consultativ al poliţiei locale, exceptând activităţile de pază a unor obiective contra cost, pe baza unor contracte de prestări de servicii, încheiate de acestea cu beneficiarii serviciilor prestate.
[1] Vezi, Constituţia României din anul 1991, modificată şi completată în anul 2003, publicată în M.Of. al României nr.767 din 31 octombrie 2003 (Legea de revizuire a Constituţiei României nr.429/2003, publicată în M.Of. al României nr.758 din 29octombrie 2003, art.1).
[2] Acestea rezultă din economia art. 1 al Constituţiei României, şi constau din: demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic.
[3] A se vedea Legea nr.371 din 20 septembrie 2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare, publicată în M.Of. al României, Partea I, nr.878 din 27.09.2004.
[4] A se vedea Legea nr.371/2004, art.1 alin.1 şi art. 3, care precizează că „Poliţia Comunitară se constituie prin reorganizarea Corpului gardienilor publici pe unităţi administrativ-teritoriale”.
[5] Legea nr.371/2004, articolul 4 alineatele (1) şi (2).
[6] Idem, articolul 4 alineat (3).
[7] Idem, articolul 6 alineat (1).
[8] Trimestrial sau ori de câte ori se solicită sau se impune acest lucru.
[9] În urma şi pe baza concluziilor desprinse din analizele periodice efectuate asupra modului de asigurarea a ordinii şi liniştii publice şi a pazei obiectivelor şi bunurilor de interes public local de pe teritoriul localităţii.
[10] Legea nr.371/2004, articolul 6 alineat (2).