Tratarea problematicii răspunderii juridice a poliţiştilor comunitari, care au statut de funcţionari publici, are în vedere natura raporturilor de serviciu în care se găsesc poliţiştii comunitari, care diferă de natura raporturilor contractuale, specifice salariaţilor, care se aplică personalului contractual din Poliţia Comunitară.
Funcţionarii publici din Poliţia Comunitară, după susţinerea concursului pentru ocuparea posturilor scoase la concurs, şi prezentarea în termenul de 5 zile de la data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea contestaţiilor, sunt numiţi în funcţia publică. La data numirii în funcţia publică, poliţiştii comunitari care au calitatea de funcţionari publici depun jurământul de credinţă şi încheie angajamentul de serviciu [1] pentru o perioadă de 3 ani. Potrivit Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a Poliţiei Comunitare, prevederile referitoare la încheierea angajamentelor de serviciu se aplică şi pentru funcţionarii publici ai Poliţiei Comunitare care provin din rândul gardienilor publici.
Având în vedere acest statut deosebit pe care îl are personalul Poliţiei Comunitare, credem că poliţiştii comunitari pot răspunde disciplinar, contravenţional, patrimonial şi penal în mod asemănător funcţionarilor publici, pentru actele şi faptele care contravin codului de conduită şi normelor speciale care reglementează profesia lor. În acest sens, ni se pare evident că materia răspunderii juridice a poliţiştilor comunitari – funcţionari publici – o regăsim în Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi Legea nr.371/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare.
Cu siguranţă ne aflăm în faţa unui raport de serviciu, creat prin actul de voinţă unilateral al conducătorului autorităţii organizatoare a Poliţiei Comunitare, care presupune subordonarea poliţistului faţă de unitate, respectarea obligaţiilor generale de muncă prevăzute în actele normative, în contractul colectiv unic la nivel naţional şi în angajamentul încheiat de poliţistul comunitar cu autoritatea publică, în legile şi statutele speciale ale profesiei, precum şi în regulamentul de organizarea şi funcţionare al unităţii de poliţie, respectiv în dispoziţiile conducătorului unităţii şi ale celorlalţi şefi ierarhici, care exercită atribuţii de coordonare, îndrumare şi control.
Prin naşterea raportului de serviciu la care este parte poliţistul comunitar, acesta îşi asumă totalitatea îndatoririlor de serviciu, care reprezintă, în esenţă, obligaţii juridice ce presupun consecinţe în planul responsabilităţii şi a răspunderii juridice pentru conduită, pentru actele şi faptele săvârşite.
[1] Angajamentul se încheie în formă scrisă şi cuprinde clauzele referitoare la drepturi şi obligaţii, condiţiile de pregătire şi perioada pentru care poliţiştii comunitari se obligă să desfăşoare activităţi în cadrul Poliţiei Comunitare (articolul 24 alineatele (1) şi (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Poliţiei Comunitare).