Drept

Acquis-ul comunitar reprezintă ansamblul de drepturi şi obligaţii comune ce unesc state UE. El este într-o permanentă evoluţie şi cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza activitatea institutiilor UE, actiunile si politicile comunitare, mai exact:

• conţinutul, principiile şi obiectivele politice cuprinse in Tratatele originare ale Comunitatilor Europene si in cele ulterioare (Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht si Tratatul de la Amsterdam);
• legislaţia adoptată de institutiile UE pentru punerea în practica a prevederilor Tratatelor (regulamente, directive, decizii, opinii si recomandari);
• jurisprudenţa Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene;
• declaraţiile si rezolutiile adoptate in cadrul Uniunii Europene ;
• acţiuni comune, pozitii comune, conventii semnate, rezolutii, declaratii si alte acte adoptate in cadrul Politicii Externe si de Securitate Comuna (PESC) si al cooperarii din domeniul Justitiei si al Afacerilor Interne (JAI);
• · acordurile internationale la care CE este parte, precum si cele încheiate intre statele membre ale UE cu referire la activitatea acesteia.

Tratatul constitutional va intra în vigoare dupã ratificarea de toate statele membre. Dacã însã, doar 80% din statele membre îl vor ratifica într-un interval de 2 ani, trebuie gãsitã o solutie politicã agreatã de toate statele membre.

            Conjugat eforturilor Consiliului si Parlamentului European, Comisia Europeanã a lansat în octombrie 2005 un „Plan D pentru democratie, dialog, dezbatere”, având ca obiectiv principal stimularea dezbaterii între cetãtenii si institutiile europene. Concluziile perioadei de reflectie ar trebui prezentate în a doua parte a lui 2007, astfel încât, în cazul în care din dezbateri va rezulta revizuirea extensivã a textului, un mandat sã poatã fi pregãtit pentru o nouã Conventie, care sã aibã loc în timpul lui 2008.

Oricare vor fi concluziile perioadei de reflectie, Parlamentul considerã cã cel mai târziu în 2009, Constitutia ar trebui sã intre în vigoare.

PRINCIPALELE BENEFICII ALE ADOPTÃRII UNEI CONSTITUTII

            Dezbaterea existentã la nivel european asupra adoptãrii unei Constitutii europene indicã faptul cã se vorbeste despre un alt fel de constructie politicã, mai integratã si mai evoluatã decât o simplã cooperare interguvernamentalã. Se sperã cresterea constiintei europene, de cooperare si solidaritate, precum si intensificarea sentimentului identitãtii europene.

Pentru prima oarã în istoria sa, Uniunea Europeanã ar obtine personalitate juridicã, fiind recunoscutã ca entitate de sine stãtãtoare la nivel international, fapt ce i-ar conferi un plus de coerentã si coeziune în dialogul international si în negocierile internationale.

PRINCIPALELE BENEFICII ALE ADOPTÃRII UNEI CONSTITUTII

            Adoptarea unei Constitutii ar constitui un succes al democratiei, prin extinderea atributiilor Parlamentului European la noi arii de legiferare, precum si prin extinderea procedurii de codecizie la noi domenii.

 Adoptarea unei Constitutii ar constitui un pas înainte în descurajarea euro-scepticismului tot mai accentuat în ultima perioadã, prin implicarea, cu eforturi substantiale la nivel institutional si transferul de competente la nivel comunitar, a participantilor la constructia europeanã.

PRINCIPALELE BENEFICII ALE ADOPTÃRII UNEI CONSTITUTII

            Constitutia reprezintã o etapã esentialã în constructia politicã a Uniunii Europene, rãspunzând provocãrilor unei Uniuni extinse de 25 de State Membre (cãrora li se vor alãtura în 2007 si România si Bulgaria) având peste 450 milioane de cetãteni, o uniune care îsi propune sã fie un „global player” important atât din punct de vedere economic, cât si politic.

Pentru România, momentul istoric este extrem de important întrucât se suprapune cu perioada ratificãrii Tratatului de aderare si apropiata aderare la UE în 2007.

• România nu a privit procesul dificil al redactării şi negocierii Constituţiei ca pe un simplu exerciţiu al statelor membre.
• Ea a avut statut de observator activ atât în cadrul Convenţiei pentru viitorul Europei, cât şi în cadrul Conferinţei Interguvernamentale, iar deznodământul corespunde pe deplin aşteptărilor României.
• Statutul de observator activ a comportat posibilitatea de a-ţi exprima propria opinie şi viziune în cadrul procesului de reflecţie, redactare şi convenire a noii Constituţii.
• Acesta s-a constituit, de asemenea, într-un prim exerciţiu european pentru România, extrem de util din punctul de vedere al viitoarei funcţionări ca membru UE.
• Ca stat membru al UE, România joacă un rol important în cadrul arhitecturii instituţionale a UE.
• Timp de două mandate ale Comisiei, România va avea propriul comisar european.
• In cadrul Consiliului, forul legislativ al UE, România ocupă locul 7 ca putere de influenţare a deciziilor.
• In ceea ce priveşte Parlamentul European, România beneficiază de 35 de mandate de europarlamentari.
• După 2009, acest număr va fi modificat printr-o redistribuire a numărului de locuri alocat fiecărei ţări.
• România este semnatar al Actului Final al Conferinţei Interguvernamentale.

EFECTE ASUPRA TRATATULUI DE ADERARE A ROMÂNIEI

            Actul si Protocolul vor intra în vigoare alternativ, în functie intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a Constitutiei pentru Europa. În cazul în care Tratatul de instituire a Constitutiei pentru Europa va intra în vigoare înaintea aderãrii României si Bulgariei (1 ianuarie 2007), Protocolul de aderare va intra direct în vigoare.

            Dacã, însã, Tratatul Constitutional va intra în vigoare dupã aderarea României si Bulgariei, la momentul aderãrii acestora, va intra în vigoare Actul de aderare, iar odatã cu intrarea în vigoare a Tratatului Constitutional, Actul de aderare va fi abrogat si Protocolul va începe sã producã efecte juridice.

EFECTE ASUPRA TRATATULUI DE ADERARE A ROMÂNIEI

            România si Bulgaria vor adera prin Tratatul de aderare si la Tratatul de instituire a Constitutiei pentru Europa, dacã acesta va fi ratificat de toate statele membre pânã la data aderãrii efective a României si a Bulgariei.

            În acest context, Tratatul de aderare a României si a Bulgariei trebuie sã continã adaptãrile necesare aduse Tratatului de instituire a Constitutiei pentru Europa. Astfel, s-au redactat în paralel un Act de aderare si un Protocol de aderare.

EFECTE PENTRU ROMÂNIA

            România va intra într-o mare familie de state si popoare egale, uniune care nu va limita capacitatea de actiune sau dezvoltare a României, ci o va eficientiza si o va îmbogãti.

            Aderarea la Uniunea Europeanã va conferi României o voce si o capacitate considerabilã de participare la politicile uneia dintre cele mai avansate constructii internationale de cooperare care a existat vreodatã.

Gradul de reprezentare în diversele institutii comunitare (voturi în cadrul Consiliului, reprezentanti în Parlament etc) favorizeazã statele mici, indicând o constructie europeanã bazatã pe coeziune si cooperare si pe solidaritatea statelor mai bogate fatã de ceilalti membri.

EFECTE PENTRU ROMÂNIA

            Modul în care au fost încheiate negocierile în cadrul Consiliului European privind Constitutia demonstreazã ponderea si importanta pe care o au deja statele nou intrate sau statele mici (prin posibilitatea alcãtuirii unor minoritãti de blocaj) în luarea de decizii sau împiedicarea unor decizii nedorite.
 
         Participarea unei delegatii române la Conventia care a pregãtit Tratatul constitutional si consultarea permanentã au constituit un prim exercitiu de negociere/cooperare si adaptare la noua configuratie de putere din sânul Uniunii.

            România ar câstiga încã doi reprezentanti în Parlamentul European odatã cu intrarea în vigoare a Constitutiei, dupã alegerile parlamentare din 2009.