In tarile democratice se acorda o importanta aparte determinarii unui statut al magistratilor. Printr-un asemenea statut se urmareste asigurarea inamovibilitatii judecatorilor, ca o conditie indispensabila pentru garantarea impartialitatii si independentei lor.
Conceptul de magistrat, in sens strict juridic, este mai larg decat acela de judecator. In sensul legii de organizare judiciara, conceptul de magistrat include atat pe judecatori, cat si pe procurorii constituiti in parchete.
Din corpul magisratilor trebuie sa faca parte cei mai buni juristi, caci importanta sociala a functiei de judecator sau procuror exced pe aceea a altor categorii de juristi. Ei sint cei care tin cumpana dreptatii si contribuie la asigurarea pacii sociale intr-o societate democratica.
Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili in conditiile legii. Ei pot fi mutati prin transfer, delegare, detasare sau promovare, numai cu acordul lor, si pot fi suspendati sau eliberati din functie numai in conditiile prevazute de lege. Judecatorii sunt independenti, se supun numai legii si trebuie sa fie impartiali, orice persoana, organizatie, autoritate sau institutie este datoare sa respecte independenta judecatorilor.
Procurorii numiti de Presedintele Romaniei se bucura de stabilitate si sunt independenti, in conditiile legii. Ca si in cazul judecatorilor, procurorii care se bucura de stabilitate pot fi mutati prin transfer, detasare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegati, suspendati sau eliberati din functie in conditiile prevazute de lege.
Prin intreaga lor activitate, judecatorii si procurorii sunt obligati sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sa respecte Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor si sa participe la formarea profesionala continua. Judecatorii nu pot refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta.
1a. Incompatibilitati si interdictii
Pentru a asigura independenta judecatorilor si procurorilor:
- functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, precum si cele de instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri, in conditiile legii;
- judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la orice activitate legata de actul de justitie in cazuri care presupun existenta unui conflict intre interesele lor si interesul public de infaptuire a justitiei sau de aparare a intereselor generale ale societatii, cu exceptia cazurilor in care conflictul de interese a fost adus la cunostinta, in scris, colegiului de conducere al instantei sau conducatorului parchetului si s-a considerat ca existenta conflictului de interese nu afecteaza indeplinirea impartiala a atributiilor de serviciu;
- judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati, sa dea, anual, o declaratie pe propria raspundere in care sa mentionze daca sotul, rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusive, exercita o functie sau desfasoara o activitate juridica ori activitati de investigare sau cerecetare penala, precum si locul de munca al acestora. Declaratiile se inregistreaza si se depun la dosarul profesional;
- judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica;
- Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica declaratiile, rezultatele verificarilor se ataseaza la dosarul profesional;
- judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
Judecatorilor si procurorilor le este interzis:
- sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
- sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura;
- sa aiba calitatea de asociat sau de membru in organelle de conducere, administrare sau control la societatii civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome;
- sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic. Ei sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor politice. De asemenea, ei nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete decat acelea in cadrul carora isi exercita functia si nu pot indeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizeaza de avocat.
Judecatorii si procurorii pot fi membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum si ai oricaror persoane juridice de drept privat fara scop lucrativ. Ei pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale, pot paticipa la elaborarea de publicatii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrari literare ori stiintifice si pot participa la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic.
1b. Admiterea in magistratura si formarea profesionala initiala a judecatorilor si procurorilor
Admiterea in magistratura a judecatorilor si procurorilor se face pe baza de concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor si bunei reputatii. Admiterea si formarea profesionala initiala in vederea ocuparii functiei de judecator si procuror se realizeaza prin Institutul National al Magistraturii. Formarea profesionala initiala in cadrul Institutului National al Magistraturii consta in pregatirea teoretica si practica a auditorilor de justitie pentru a devein judecatori sau procurori.
Programul de formare profesionala a auditorilor de justitie se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii. Auditorii de justitie beneficiaza de o bursa avand caracterul unei indemnizatii lunare corespunzatoare functiei de judecator stagiar si procuror stagiar, in raport cu vechimea pe care o au ca auditori.
1c. Judecatorii si procurorii stagiari.
Judecatorii si procurorii stagiari sunt numiti in functie de catre Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obtinuta prin insumarea celor trei medii de la sfarsitul fiecarui an de studiu si de la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii. Conducerea instantelor si a parchetelor este obligata sa asigure toate conditiile pentru buna desfasurare a stagiului.
Judecatorii stagiari judeca:
- cererile privind pensile de intretinere, cererile privind inregistrarile si rectificarile in registrele de stare civila, cererile privind propririle, incuviintarea executarii silite, investirea cu formula executorie si luarea unor masuri asiguratorii;
- litigiile patrimoniale avand ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, in cazul in care valoarea obiectului litigiului nu depaseste 10 mii RON;
- plangerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor contraventionale;
- somatie de plata;
- constatarea interventiei amnistiei ori gratierii;
- infractiunile prevazute la art. 279 alin.2 lit.a) din Codul de procedura penala;.
Procurorii stagiari au dreptul sa puna concluzii in instanta, sa efectueze si sa semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucura de stabilitate. Solutiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care ii coordoneaza. Dupa incheierea perioadei de stagiu, judecatorii si procurorii stagiari sunt obligati sa se prezinte la examenul de capacitate. Lipsa nejustificata de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calitatii de judecator sau procuror stagiar.
Examenul de capacitate consta in verificarea cunostintelor teoretice si practice prin probe scrise sau orale. Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constitutionale ale statului de drept, institutiile de baza ale dreptului, organizarea judiciara si Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor. Probele cu caracter practic constau in solutionarea de spete si intocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecatori si procurori, in functie de specificul activitatii acestora.
Dupa validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecatorii si parchetele de pe langa aceste instante se publica de indata, separat pentru judecatori si procurori, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, si se afiseaza la sediile instantelor si parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.
1d. Numirea judecatorilor si procurorilor
Judecatorii si procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Propunerile de numire se fac in cel mult 30 de zile de la data validarii examenului de capacitate. Poate fi numita judecator sau procuror militar persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru intrarea in magistratura, dupa dobandirea calitatii de ofiter activ in cadrul Minsiterului Apararii Nationale.
Pot fi numiti in magistratura, pe baza de concurs, fostii judecatori si procurori care si-au incetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridica, avocati, notari, asistenti judiciari, consilierii juridici, personalul de probatiune cu studii superioare juridice, ofiterii de politie judiciara cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au indeplinit functii de specialitate juridical in aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatul Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane si Institutului Roman pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din invatamantul juridic superior acreditat, precum si magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu o vechime in specialitate de cel putin 5 ani.
Dupa numirea in functia de judecator sau procuror, persoanele prevazute la alin.1 sut obligate sa urmeze, pe o perioada de 6 luni, un curs de formare profesionala in cadrul Institutului National al Magistraturii, care va cuprinde in mod obligatoriu elemente de drept comunitar. Persoanele numite in conditiile prezentului articol nu pot fi delegate, detasate, transferate si nu pot promova la alte instante sau parchete timp de cel putin 3 ani de la numirea in functie.
Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun juramantul, refuzul depunerii atrage, de drept, nulitatea numirii in functie. Juramantul se depune in sedinta solemna, in fata judecatorilor instantei sa, dupa caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecatorul sau procurorul, dupa citirea actului de numire.
Depunerea jurantului se consemneaza intr-un proces-verbal, care se semneaza de conducatorul instantei sau, dupa caz, al parchetului si de 2 dintre judecatorii sau procurorii prezenti, precum si de cel care a depus juramantul. Depunrea juramantului nu este necesara in cazul transferului sau al promovarii judecatorului ori procurorului in alta functie.
1e. Delegarea, detasarea si transferul magistratilor.
Potrivit prevederilor art. 57 alin.1 din lege, in cazul in care o judecatorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate functiona normal din cauza absentei temporare a unor judecatori, existentei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, presedintele curtii de apel, la propunerea presedintelui respectivei instante din circumscriptia acelei curti de apel, poate delega judecatori de la alte instantei din circumscriptia mentionata, cu acordul scris al acestora.
Delegarea judecatorilor de la judecatorii, tribunale si tribunale specializate in circumscriptia altei curti de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea presedintelui curtii de apel in circumscriptia careia se cere delegarea si cu avizul presedintelui curtii de apel unde acestia functioneaza. Delegarea judecatorilor curtilor de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea presedintelui curtii de apel.
Delegarea in functii de conducere a judecatorilor de la curtile de apel, tribunale specializate si judecatorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, pana la ocuparea functiei prin numire in conditiile legii.
Delegarea in functii de conducere de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a judecatorilor de la aceasta instanta se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la propunerea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Delegarea judecatorilor se poate face pe o perioada de cel mult 6 luni si poate fi prelungita, cu acordul scris al acestora, cel mult inca 6 luni.
In interesul serviciului, procurorii pot fi delegati, cu acordul scris al acestora, inclusiv in functii de conducere, de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioada de cel mult 6 luni si poate fi prelungita, cel mult 6 luni.
Magistratii-asistenti pot fi delegati cu acordul scris al acestora, in functiile de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-sef de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pe o perioada de cel mult 6 luni si poate fi prelungita cel mult inca 6 luni.
Consiliul Superior al Magistraturii dispune detasarea judecatorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia ori la alte autoritati publice, in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite, la solicitarea acestor institutii, precum si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale.
Durata detasarii este cuprinsa intre 6 luni si 3 ani. Detasarea se prelungeste o songura data, pentru o durata de pana la 3 ani, in conditiile legii. Personalul detasat in strainatate nu poate beneficia in tara de aceleasi drepturi acordate de institutia unde este detasat. Perioada detasarii constituie vechime in functia de judecator sau procuror. Dupa incetarea detasarii, judecatorul sau procurorul revine in functia detinuta anterior. Detasarea nu se poate face la instante sau parchete de nivel superior celor la care judecatorul sau procurorul are dreptul sa functioneze potrivit legii.
Transferul judecatorilor si procurorilor de la o instanta la alta instanta sau de la un parchet la alt parchet ori la o institutie publica se aproba, la cererea celor in cauza, de Consiliul Superior al Magistraturii.
La cererea motivata, judecatorii pot fi numiti in functia de procuror, iar procurorii, in functia de judecatori, prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor prevazute in lege. Pentru numirea in functie, candidatii vor sustine un interviu in fata sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii in cazul procurorilor care solicita numirea ca judecatori si, respectiv, a sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii in cazul judecatorilor care solicita numirea ca procuror. Presedintele Romaniei nu poate refuza numirea decat motivat, aducand la cunostina Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.
1f. Suspendarea din functie si incetarea functiei de judecator si procuror
Judecatorul sau procurorul este suspendat din functie in urmatoarele cazuri:
- cand a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa prin ordonanta de rechizitoriu;
- cand sufera de o boala psihica, care il impiedica sa-si exercite functia in mod corespunzator;
- cand a fost sanctionat disciplinar (art. 100 lit.d).
Suspendarea din functie a judecatorilor si procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii. In perioada suspendarii din functie, judecatorului si procurorului i se platesc drepturile salariale, perioada respectiva nu constituie vechime in magistratura.
Judecatorii si procurorii sunt eliberati din functie in urmatoarele cazuri:
- demisie;
- pensionare, potrivit legii;
- transfer intr-o alta functie, in conditiile legii;
- incapacitate profesionala;
- ca sanctiune disciplinara;
- condamnarea definitiva a judecatorului sau procurorului pentru o infractiune;
- daca au devenit lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii;
- nepromovarea examenului (art. 33 alin.14);
- neindeplinirea conditiilor referitoare la cetatenia romana si la starea de sana
Eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor se dispune prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii.
In cazul in care judecatorul sau procurorul cere eliberarea din functie prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sa devina efectiva, daca prezenta judecatorului sau procurorului este necesara. Judecatorul sau procurorul eliberat din functie din motive neimputabile isi pastreaza gradul profesional dobandit in ierarhia instantelor sau a parchetelor.