Metoda logica..In cercetarea dreptului, a fenomenului juridic, toate ştiinţele juridice se folosesc de categoriile, legile şi raţionamentele logice.M.L nu este o cale catre obiect un mod automat de aflare a acestuia,ci un mod de exprimare a obiectului,de formulare a unui rezultat.Despre importanta aplicarii logicii in cercetarea dreptuluine spune insasi faptul ca ea apare ca o disciplina aparte. Logica e stiinta despre regulile intelectului.Aplicarea M.L in studierea problemelor dreptului e deosebit de utila,deoarece puterea de stat,sistemul de organe statale sint stabilite in conformitate cu un model rational,in activitatea de elaborare a dreptului trebuie sa aiba un character logic. Este cunoscut că dreptul este, prin excelenţă, o ştiinţă deductivă, iar inima deducţiei este silogismul. Experienţa demonstrează că numeroase fenomene juridice pot fi clarificate şi explicate prin folosirea logicii. La această metodă se recurge în procese complexe, cum sunt: elaborarea dreptului; interpretarea normelor juridice; stabilirea şi calificarea faptelor; aplicarea normelor juridice.Experienţa confirmă faptul că metoda raţională sau logică este specifică în general ştiinţelor normative12. Logica juridică este folosită pentru a înţelege logica normelor, a conduitei de urmat în relaţiile sociale13, adică a ceea ce este permis, interzis, obligatoriu, recomandat etc. De asemenea, într-un sens larg, logica juridică este folosită în elementele constructive de argumentare juridică. După cum se ştie, teoria argumentării, a demonstraţiei este o importantă componentă a logicii juridice. Logica juridică se întâlneşte atât în analiza construcţiei tehnice a dreptului, cât şi a valorilor pe care le ocroteşte.Logica juridică are o contribuţie majoră în construcţia coerentă a dreptului, aşa încât prin normele emise să nu se contrazică, ca urmare a unor inadvertenţe juridice14.Aristotel face consideraţii interesante asupra rolului metodei logice în procesul dovedirii faptelor15, în constatarea stării de fapt16, în combaterea argumentelor adversarului17, etc. Astfel, în privinţa "constatării stării de fapt", dânsul observă că "aproape că nu există nici o deosebire între silogisme din premise necesare şi silogisme care nu fac decât să constate o stare de fapt"18. Metoda sociologică-încă de la începutul acestui secol: observaţia; sondajul; ancheta; interviul; chestionarul, ca metode sociologice, au devenit instrumente obişnuite ale cercetării fenomenelor juridice. Autori de prestigiu pe plan european şi mondial - Eugen Erlich, Max Weber, Renato Treves -, au adus contribuţii remarcabile la dezvoltarea sociologiei juridice, argumentând necesitatea cunoaşterii fenomenelor sociale şi a impactului lor asupra dreptului, asupra elaborării normelor sale şi transpunerii lor în raporturile dintre membrii societăţii. în zilele noastre, ca urmare a dezvoltării şi modernizării vieţii sociale, metoda sociologică, în multiple forme - dar îndeosebi prin sondaje de opinie, interviuri şi chestionare - a devenit un instrument deosebit de util în orientarea procesului normativ, în desfăşurarea activităţii de legiferare, în realizarea dreptului, în cunoaşterea şi, mai ales, în prevenirea încălcării normelor juridice. M.Istorica.Esenta m.i. consta in cercetarea stiintifica a fenomenului juridic care rezida in analiza conditiilor economice,sociale,politice si de alta natura,a relatiilor corespunzatoare,la momentul constituirii in trecut a unui system de drept,completata cu analiza evolutiei relatiilor sociale reglementate judiceste. Experienţa arată că instituţiile politico-juridice trebuie studiate, cunoscute şi înţelese în succesiunea lor istorică. Legea celor XII Table; Codul lui Justinian (Codul; Digestele; Institutele; Novelele); Codul lui Mânu în India; Codul lui Mu în China; Pravila lui Vasile Lupu şi Pravila lui Matei Basarab în ţările române - sunt reglementări de referinţă în istoria popoarelor respective, dar şi documente juridice cu o semnificaţie distinctă în înţelegerea evoluţiei istorice a dreptului. Studiul temeinic al acestor documente juridice ajută la înţelegerea nu numai a originii şi evoluţiei dreptului, dar şi a societăţii omeneşti, a mobilurilor şi intereselor care au determinat această evoluţie. Metoda istorică dă rezultatele aşteptate dacă semnificaţia istorică, înfăţişarea şi facerea inteligibilă istorică a originii" şi "prin privirea filozofică a originii şi a conceptului"43 nu se găsesc în sfere diferite44. Deci, metoda filozofică se impune. Ea pune în lumină roadele cercetării istorice şi dă posibilitatea omului de ştiinţă să desprindă concluzii cu adevărat utile din punct de vedere practic"45 M.Comparativa-cu ajutorul ei pot fi stabilite elementele identice si cele divergente dintre 2 fenomene,institutii,lucruri.Referitor la studiul dreptului,esenta M.C.consta in stabilirea similitudinilor si diferentelor dintre diferite sisteme de drept,dintre diferite institutii juridico-statale,pentru ca dreptul diferitelor popoare are mereu caractere specifice doar lui.Ca importanta deosebita a M.C. a adus la aparitia unei ramuri distincte in sistemul stiintelor juridice –a dreptului comparat. Ca şi în alte domenii, comparaţia este folosită în domeniul dreptului pentru a constata elementele identice, convergente sau divergente, în cazul fenomenelor juridice supuse analizei27.Metoda comparativă este folosită în scopul construirii: a. tipologiilor juridice şi b. efectuării clasificărilor, operaţiuni care au nu numai o importanţă teoretică, ci, mai ales, una practică, nemijlocită. Un exemplu elocvent, în acest sens, este cel al elaborării Constituţiei României în anii 1990-1991. Prin metoda comparaţiei unor legi organice din ţări democratice, cum sunt: Statele Unite ale Americii, Franţa, Elveţia etc., s-au conturat multe din normele noastre fundamentale, având astăzi o Constituţie modernă, care răspunde aspiraţiilor de dezvoltare pe baze democratice a ţării şi poporului român. M.Experimentala-stim ca menirea sociala a dreptului e de a reglementa relatiile din societate.Actionind asupra lor dreptul tinde la perfectionarea lor. M.Sociologica-esenta ei consta in folosirea cercetarilor sociologice pentru studierea opiniei publice,a eficientei sociale a activitatii deferitelor organe de stat,a regelemntarilor date relatiilor sociale. M.Cantitativa-esenta acestei metode consta in operatiile de verificare a ipotezelor stiintifice in cadrul strategiilor dezvoltarii fenoemnului juridic.Aceste metode presupun:a)dezvoltarea informatiei juridice pentru imbunatatirea procesului decisional prin folosirea calculatorului ,b)orientarea cercetarilor de informatica in directii ca:elaborarea legislatiei,sistematizarea legislatiei,evidenta legislative,c)introducerea si perfectionarea programelor de calculator adecvate cercetarii juridice,d)evidenta si sistematizarea reglementarilor uniforme si a practicii in domenii precumdreptul international,dr.intre.privat. Aceste metode au un rol deosebit în sistematizarea legislaţiei; evidenţa deciziilor judecătoreşti; în cunoaşterea evoluţiei fenomenului infracţional în diferite perioade istorice.în ultimii ani, este tot mai mult utilizat calculatorul, care a devenit deja un instrument de lucru în sistemul judiciar, punând la dispoziţia judecătorilor şi altor persoane abilitate sau interesate, o evidenţă la zi a deciziilor judecătoreşti. Calculatorul este deja în multe ţări o "adevărată enciclopedie a practicii judiciare", precedentele judiciare sunt studiate mai uşor, iar judecătorii au la îndemână "soluţii de referinţă; ceea ce, evident le uşurează munca.Metodele cantitative sunt de asemenea utile în activitatea organelor legislative şi executive, care - pe baza datelor oferite de statistica juridică şi informatica juridică - pot opta pentru: soluţii legislative adecvate; modificarea unor reglementări juridice; adoptarea unor măsuri corespunzătoare în vederea aplicării legilor în anumite sectoare şi ramuri de activitate.
M.Prospectiva-se utilizeaza in fundamnetarea adoptarii unor noi acte notrmative ,cuprinzind si interpretarew pe care le vor da organelor de aplicare,Finalizind cu prezentarea succinta a metodelor de cercetare a dreptului ar fi de mentionat ca medotele nu trebuie intelese izolat,ci in interdependenta si complecsitatea lor.