Sistemul de stiinte juridice se refera la categoria stiintelor sociale, deoarece se ocupa de studierea unor procese, fenomene si laturi ale vietiisociale, si anume cerceteaza statul si dreptul. Teoria generala a dreptului, ca stiinta generala despre stat si drept, se Înscrie si ea, Împreunacu celelalte stiinte juridice si alaturi de acestea, In sistemul stiintelor juridice.Specificul stiintelor juridice, in comparatie cu alte stiinte sociale, consta In faptul ca acestea studiaza atât legile obiective aleexistentei statului si dreptului, cât si normele juridice cuprinse In actele normative în vigoare. Stiintele juridice se dezvolta In strânsalegatura cu practica privind constructia de stat si juridica, prin aceasta întelegând, aici, activitatea organelor de stat in cadrul procesului deelaborare a normelor juridice, precum si de aplicare a lor.Cu toate ca in literatura juridica nu exista o parere unica referitoare la clasificarea Întregului sistem de stiinte juridice, ne vom opri launa din cele mai frecvente si mai reusite, dupa parerea noastra, clasificari, si anume:a) stiintele juridice istorico-teoretice (la ele se refera: istoria universala a statului si dreptului, istoria dreptului românesc, teoriagenerala a dreptului, istoria filosofiei dreptului, etc); b) stiintele juridice de ramura (dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul muncii, dreptul penal, dreptul civil, dreptul de procedura penala, dreptul de procedura civila, etc);c) stiintele juridice auxiliare (criminalistica, criminologia, medicina legala, psihologia judiciara, statistica judiciara, etc).Aceasta diviziune a stiintelor juridice, corespunzând unor criterii reale, nu afecteaza cu nimic unitatea lor, corelatia lor strânsa,interpa-trunderea lor. Ele formeaza un sistem, sistemul stiintelor juridice, in care un loc aparte ocupa Teoria generala a dreptului care joacarolul teoriei lor generale.Dupa cum mentioneaza autorii români Momcilo Luburici si loan Ceterchi, numai o disciplina stiintifica, care prin obiectul ei destudiu nu se limiteaza la examinarea unui sau altui compartiment al juridicului si politicului, ci le cerceteaza in întregul lor, poate fixaobiectul de studiu al întregii stiinte juridice, metodologia ei generala, interferentele ei cu celelalte stiinte sociale înrudite, toate acesteaconstituind puncte de plecare pentru orice stiinta juridica speciala (istorica sau de ramura).În cadrul primei grupe de stiinte se înscrie si Teoria generala a dreptului, având ca obiect de studiu abordarea teoretica, generala adreptului în intregul sau, studiul global al statului si dreptului ca fenomene sociale, cu functiile si formele lui de manifestare. Stiintele juridice istorice studiaza statul si dreptul, precum si conceptiile juridico-stataleîn evolutia lor istorica. Aceasta grupa de stiinte are in acelasi timp caracter politic, juridic si istoric.In cercetarile si concluziile lor, stiintele istorice pornesc de la legile generale ale existentei, genezei si dezvoltarii statului si dreptului, precum si de la categoriile si notiunile formulate de Teoria generala a dreptului. Totodata, ele ofera Teoriei generale a dreptului materialulistoric faptic, in vederea întemeierii si valorificarii concluziilor teoretice pe plan general.La rândul lor stiintele juridice de ramura cerceteaza anumite ramuri, grupe, categorii de norme juridice si de raporturi juridicecorespunzatoare acestor norme. Aceasta grupa de stiinte s-a constituit pe masura dezvoltarii si extinderii reglementarilor juridice in celemai diverse domenii ale vietii sociale si constituirii ramurilor de drept. Regula generala este ca fiecare ramura de drept formeaza obiectul unei stiinte juridice de ramura. De exemplu, dreptului administrativ li corespunde stiinta dreptului administrativ, dreptului muncii iicorespunde stiinta dreptului muncii, etc.