Metoda logica „consta in ansamblul procedeelor si operatiilor metodologice si gnoseologice care mijlocesc posibilitatea cunoasteriistructurii P dinamicii raporturilor necesare intre diferitele componente (subsisteme) e sistemului juridic din societate"Analiza este o metoda generala de cercetare, bazata pe descompunerea unui intreg in elementele lui componente si pe studierea in parte afiecaruia dintre acestea.Dupa modul cum se efectueaza, analiza poate fi Inductive si deductiva, Inductia (de la latinescul inductia-aducere, introducere) e un tip derationament si metoda de cercetare ce asigura trecerea de la particular la general, Deductia (de la latinescul deductia - deducere) este modul invers de rationare, adica de la general la particular. Sinteza (de la latinescul synthesis-unire) consta in „cunoasterea obiectelor si a proceselor pe baza reuniunii mintale sau materiale aelementelor obtinute pin analiza si prin stabilirea legaturilor dintre aceste elemente.Procesul de analiza si sinteza este continuu siinterdependent.Potrivit metodei istorice, teoria generala a dreptului si statului, celelalte stiinte juridice cerceteaza statul, dreptul, realitatea juridica asocietatii in perspectiva si dezvoltarea sa istorica, in miscare.Aceasta inseamna a studia statul, dreptul din punct de vedere al faptului cum si de ce ele au aparut, pin ce etape de dezvoltare istoricaau trecut, ce au devenit azi si ce pot deveni miine.. Ei ii revine i rol semnificativ in deductiile facute prin analogie.Compararea sistemelor de drept ale diferitelor state, ale ramurilor, institutiilor si normelor acestora are o importanta metodologicamajora. Acest fapt a determinat aparitia unei stiinte juridice distincte, cum ar fi bunaoara, stiinta dreptului comparat.Sociologia studiaza relatiile reciproce dintre diferite fenomene sociale si legitatile generale ale compararii sociale a oamenilor.Ca metoda de cercetare, metoda sociologica se constituie intr-o directie afe cercetare, contribuind la cunoasterea normelor juridice - a dreptului - nu jmmai in continutul lor intern („din interior"), ci si in legaturile sale, in inter-eonditionarea sa cu viata sociala, adica cu mediul in care apare si se aplicaMetoda experimentului are o sfera de aplicare larga in domeniul stiintelor juridice auxiliare (criminalistica, medicina legala, psi-hiatrie juridica etc.). Totodata, metoda experimentului poate fi aplicata si pe teren (de exemplu, in domeniul reglementarii juridice arelatiilor sociale cu caracter economic). metoda statistica. Ca stiinta, statistica e aceea subdiviziune care, folosind calculul pro-Kbilitatilor se ocupa de studiul cantitativ alfenomenelor de masa, prezen-pte de elementele care au anumite caracteristici comune. Actualmente s-a bnnat o disciplina distincta -statistica judiciara, ce-si propune drept scopenta numerica si caracteristica cifrica a unor fenomene juridic In cercetarea dreptului (a fenomenului juridic) atât de complex, Teoria generala a dreptului, toate stiintele juridice folosesc categoriile,legile si rationamentele logice. Facând abstractie de ceea ce este neesential, Intâmplator in esenta dreptului, teoria cauta sa dezvaluie,folosind metoda logica, ceea ce este esential, caracteristic pentru drept.Metoda logica nu este, propriu-zis, o cale catre obiect, un mod autonom de aflare a acestuia, ci un mod de exprimare a obiectului, deformulare a unui rezultat. Dupa parerea profesorului universitar Ion Dogaru, metoda logica consta In ansamblul procedeelor sioperatiilor metodologice si gnoseologice specifice care mijlocesc posibilitatea cunoasterii structurii si dinamicii raporturilor necesareIntre diferitele componente (subsisteme) ale sistemului juridic din societate .Despre importanta aplicarii logicii in cercetarea fenomenului juridic vorbeste insusi faptul ca in ultimii ani s-a conturat ca o disciplinaaparte logica juridica. Domeniul logicii juridice cuprinde in mod obligatoriu: — edictarea normelor juridice. In acest sens se poate vorbi de o logica a legiuitorului, cunoscuta si sub denumirea de tehnica logico- juridica; — practica judiciara (jurisprudenta). Pentru aceasta s-a dat denumirea de logica judiciara; — interpretarea logica juridica a normelor de drept. In acest caz se vorbeste de o adevarata logica a interpretarii normelor juridice saude o logica a argumentatiei'3. Metoda istorica Unul din principalele aspecte ale vietii contemporane este intoarcerea cu fata spre stiinta si tratarea oricaror probleme de pe pozitiistiintifice tinând cont de realitatile obiective ale dezvoltarii istorice. In studierea diferitelor fenomene sociale, inclusiv fenomenelor stat si drept, un rol deosebit ii ocupa metoda istorica de cercetare.Esenta metodei istorice consta in cercetarea stiintifica a fenomenului juridic care rezida in analiza conditiilor economice, sociale, politice si de alta natura, a relatiilor corespunzatoare, la momentul considerarii in trecut a unui sistem de drept, completata cu analizaevolutiei relatiilor reglementate juridiceste, spre a se intelege continutul si forma fenomenului juridic privit, de asemeni, In evolutialui, spre dezvaluirea sensului evenimentelor trecute si a regularitatilor privite in succesiunea lor neintrerupta In conformitate cu aceasta metoda stiintele juridice, inclusiv teoria generala a dreptului (aceasta rezulta chiar din definitia stiinteiteoriei jenerale a dreptului) cerceteaza dreptul In perspectiva si evolutia sa is-oricâ, de-a lungul diferitelor orânduiri sociale, studiindIn acelasi timp i modul in care s-au format o serie de categorii juridice, cu care ele ucreaza si la momentul de fata, asa cum sunt: tipulde drept, esenta Ireptului, izvoarele dreptului, sistemul dreptului, functiile dreptului, s. a.Toate acestea, raportate la etapa istorica pe care o strabat, fiind In legatura directa cu diferitele institutii juridice poarta peceteatransformarilor istorice ale poporului si tarii respective. 4. Metoda comparative In sistemul metodelor de cercetare stiintifica un loc aparte ii revine metodei comparative, foarte des fiind numita si comparatistii.Esenta acestei metode consta In confruntarea diverselor sisteme juridice, a diferitelor institutii juridico-statale, pentru ca dreptul unuianumit popor prezinta totdeauna caractere unilaterale. Cu ajutorul acestei metode se pot stabili elementele identice si cele divergentedintre doua fenomene, institutii, lucruri, etc, in scopul unei mai bune cunoasteri a institutiilor similare din diferite tari si folosiriiexperientei reciproce in masura in care ea este aplicabila specificului tarii respective.Combatând, in principiu, preluarea mecanica a unor institutii si reglementari juridice dintr-o tara in alta, ca si considerarea unora dreptmodele de urmat in alte tari, metoda comparativa arata calea realista de folosire a experientei legislative si judiciare si de imbogatirereciproca a sistemelor juridice din diferite tari stiut fiind ca orice reglementare juridica trebuie sa izvorasca si sa raspunda in primulrând nevoilor nationale, specificului si particularitatilor tarii respective iar pentru gasirea solutiilor optime va studia, evident, siexperienta altor sisteme de drept'*.