Organizare a puterii de stat, la metodele de activitate etc.Dacă cercetarea esenţei statului şi a tipului istoric de stat ne dă răspunsul la intrebarea in mina cui se află puterea publică, in slujba căror grupuri sociale acţionează statul, examinarea formei de stat răspunde la o altă intrebare şi anume, in ce fel şi in ce mod deţinătorii puterii publice conduc cu statul, cum se infăţişează acesta. Problematica formei de stat a preocupat gindirea politico-juridică incă de la primele existenţe statale, avindu-se in vedere ca ea trebuie să rezolve anumite sarcini practice, să explice şi să dea soluţii. Criteriile pentru determinarea formei de stat, utilizate de cei doi mari ginditori, sint in general criterii etice. După Platon (427 - 347 i. e. n.) corespunzător trăsăturilor de caracter ale omului, există şi cele trei forme principale ale formei de stat şi anume: - inţelepciunii umane ii corespunde monarhia;- curajului - aristocraţia militară;- modestiei - o formă de compromis, cu participarea maselor populare. Toate formele de stat se impart:a) in juste (ideale);b) şi injuste (rele).Printre formele de stat juste erau socotite:- aristocraţia;- monarhia aristocratică.Printre formele de stat injuste erau socotite:a) timocraţiab) oligarhiac) democraţiad) tirania.Forma de stat exprimă modul de organizare a conţinutului puterii, structura internă şi externă a acestui conţinut. Deci organizarea puterii de stat - forma de stat in sensul larg al noţiunii -se manifestă sub trei aspecte:a) forma de guvernămint;b) structura de stat;c) regimul politic.