Declaratia suveranitatii R.M - În data de 23 iunie 1990 Sovietul Suprem al RSS Moldova a adoptat declaraţia de suveranitate. Acest proces a fost început în anii precedenţi de republicile baltice. Estonia a fost prima care şi-a declarat suveranitatea în noiembrie 1988, urmată de Lituania în aprilie 1989 şi Letonia în iulie 1989. Între timp, Lituania îşi declarase chiar independenţa de stat pe 11 martie 1990.
Care a fost scopul acestei declaraţii de suveranitate şi în ce context este adoptată? În primul rând amintim că în 1990 URSS se destramă încet, iar republicile unionale devin de fapt state separate, cu excepţia chestiunilor care ţin de valuta comună, apărarea şi structurile KGB, care sunt controlate încă de Centru. Din perspectiva republicilor, era important ca acestea să aibă un statut bine definit înainte să înceapă negocierile privind încheierea unui Tratat unional, pentru că altfel exista riscul ca Moscova să-şi impună punctul său de vedere în ceea ce priveşte conţinutul noii federaţii sovietice. Mai bine spus, era vorba de un veritabil tratat unional pentru că însuşi Gorbaciov a recunoscut în ianuarie 1990 în cadrul unei vizite la Vilnus că cel existent fusese impus de Centru.
Adoptarea declaraţiei de suveranitate de către legislativul de la Chişinău are loc deci în acest context. În primul rând, în linii mari, este vorba de o declaraţie de independenţă, dar se evită cuvântul respectiv din complezenţă pentru Centru unional şi Gorbaciov personal, sugerându-se că ar mai exista o şansă ca URSS să fie păstrat într-o formulă reînnoită. Astfel, declaraţia Sovietului Suprem al RSS Moldova stipulează în mod clar supremaţia legilor RSSM asupra celor unionale, instituie cetăţenia republicană şi prevede dreptul suveran de a ţine relaţii diplomatice cu toate ţările lumii. Se menţionează ideea că RSS Moldova respectă statutul ONU şi îşi exprimă adeziunea faţă de principiile acestei organizaţii şi, avant la lettre, participă la crearea unui nou sistem de securitate în Europa. Este de remarcat de asemenea că „pământul, subsolul, apele, pădurile şi alte resurse naturale aflate pe teritoriul R.S.S. Moldova, precum şi întregul potenţial economic, financiar, tehnico-ştiinţific, valorile patrimoniului naţional” sunt declarate „proprietatea exclusivă necondiţionată a RSS Moldova”.
În sfârşit, dar nu în cele din urmă, se stipula că „prezenta Declaraţie serveşte drept bază pentru elaborarea noii Constituţii a R.S.S. Moldova, perfecţionarea legislaţiei republicane şi ca poziţie a RSS Moldova pentru pregătirea şi încheierea Tratatului unional în cadrul comunităţii statelor suverane”. Cu alte cuvinte, nu se excludea în principiu semnarea unui tratat între egali cu republicile unionale, dar evenimentele din anul viitor vor compromite definitiv această idee şi vor deschide drumul spre o independenţă asumată deja în plină voce şi recunoscută ca atare pe plan internaţional.Declaratia de independenta a R.M - reda, in virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, in numele intregii populatii a Republicii Moldova si in fata intregii lumi:REPUBLICA MOLOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT SI DEMOCARTIC, LIBER SA-SI HOTARASCA PREZENTUL SI VIITORUL FARA NICI UN AMESTEC DIN AFARA, IN CONFORMITATE CU IDEALURILE SI NAZUINTELE SFINTE ALE POPORULUI IN SPATIUL ISTORIC SI ETNIC AL DEVENIRII SALE NATIONALE.In calitatea sa de STAT SUVERAN SI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:SOLICITA tuturor statelor si guvernelor lumii recunoasterea independentei sale, astfel cum a fost proclamata de Parlamentul liber ales al Republicii, si isi exprima dorinta de interes comun cu tarile europene, cu toate statele lumii, fiind gata sa procedeze la stabilirea de relatii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept international si practicii existente in lume in aceasta materie.ADRESEAZA Organizatiei Natiunilor Unite cererea de a fi admisa ca membru cu drepturi depline in organizatia mondiala si in agentiile sale specializate;DECLARA ca este gata sa adere la Actul final de la Helsinki si la Carta de la Paris pentru o noua Europa, solicitind, totodata, sa fie admisa cu drepturi egale la Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa si la mecanismele sale;CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste sa inceapa negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind incetarea starii ilegale de ocupatie a acesteia si sa retraga trupele sovietice de pe teritoriul national al Republicii Moldova;HOTARASTE ca pe intregul sau teritoriu sa se aplice numai Constitutia, legile si celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova;GARANTEAZA exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale si a libertatii politice ale tuturor cetatenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor apartinind grupurilor nationale, etnice, lingvistice si religioase, in conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki si ale documentelor adoptate ulterior, ale Cartei de la Paris pentru o noua Europa.Decretul cu privire la puterea de stat - În republică este asigurată supremaţia Constituţiei şi a legilor R.S.S. Moldova, este înfăptuită neabătut separaţia puterii de stat în legislativă şi judiciară.Organul suprem al puterii legislative şi unicul exponent al voinţei întregului popor este Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova.Sovietele locale deţin deplina putere de stat pe teritoriul subordonat lor şi îşi exercită împuternicirile în limitele competenţei acordate de legile R.S.S. Moldova.Organele executive şi dispozitive sînt răspunzătoare în faţa organelor puterii de stat, sînt subordonate acestora şi execută actele lor legislative.Puterea judiciară este subordonată numai legii. Cetăţenii sînt egali în faţa legii şi a judecăţii. Amestecul în înfăptuirea justiţiei este inadmisibil.Supravegherea aplicării stricte şi uniforme a legilor o exercită Procurorul R.S.S. Moldova care este răspunzător în faţa Sovietului Suprem al Republicii şi i se subordonează.Organele puterii de stat asigură drepturile, libertăţile egale ale cetăţenilor şi interesele întreprinderilor, organizaqţiilor şi instituţiilor.Puterea de stat garantează tuturor partidelor politice, organizaţiilor şi mişcărilor social-politice, cetăţenilor care activează în conformitate cu Constituţia R.S.S. Moldova posibilităţi şi drepturi egale pentru desfăşurarea activităţii lor.Nici un partid politic, nici o organizaţie sau mişcare social-politică, nici un grup de persoane, nici o persoană aparte nu au dreptul să formeze organe alternative ale puterii de stat, să decidă în numele poporului, să se amestece în activitatea organelor puterii de stat, a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor.În R.S.S. Moldova nu se admite:- cumularea funcţiilor de conducere în organele puterii din stat şi administraţiei de stat cu orice alt post în organizaţiile de stat şi cooperatiste, în partidele politice şi în organizaţiile şi mişcările social-politice;- sistemul conducerii de partid şi conducerii politice de altă natură în organele de stat şi de ocrotire a normelor de drept, în organele securităţii statului, în formaţiunile militare şi militarizate, la întreprinderi, instituţii şi organizaţii;- apartenenţa judecătoriilor şi altor lucrători ai organelor de stat pentru ocrotirea normelor de drept la partidele politice şi la mişcările social-politice.Prezentul Decret constituie o premisă pentru a pregăti şi a adopta Legea R.S.S. Moldova "Cu privire la puterea de stat".