Constiinta juridica este o parte a constiintei sociale. Ea este alcatuita din totalitatea ideilor, conceptiilor si reprezentarilor, precum si sentimentele si volitiunile cu privire la dreprul existent si la modulin care acesta ar trebuie sa reglementaze raporturile sociale. La fel ca şi alte tipuri de conştiinţa sociala, conştiinţa juridica cuprinde doua elemente constitutive: ideologia juridica şi psihologia juridica. Psihologia juridica apare ca o totalitate de inchipuiri, deprinderi, pareri, sentimente, stari de spirit social, care se formeaza spontan şi sint caracteristice unui om, unei categorii sociale concrete sau pentru intreaga societate. Ideologia juridica este expresia ştiinţifica sistematizata a concepţiilor, teoriilor, doctrinelor, a cerinţelor juridice in care sint exprimate interesele, scopurile, sarcinile, nazuinţele unor grupuri sociale mari. Aceste elemente scot in evidenţa doua niveluri ale conştiinţei juridice: conştiinţa practica-cotidiana şi teoretica-ştiinţifica. In literatura de specialitate se evidenţiaza trei funcţii de baza ale structurii conştiinţei juridice: 1)Funcţia de cunoaştere, care consta in cunoaşterea şi inţelegerea elementelor vieţii sociale, realitaţii obiective prin prisma unor activitaţi juridice. 2)Funcţia de apreciere şi valorizare, care consta in faptul ca prin intermediul ei se atribuie fenomenelor şi acţiunilor umane o anumita semnificaţie. 3)Funcţia normativa, de reglare a conduitei umane, de determinare a unei atitudini conforme cu normele de drept. La realizarea acestei funcţii contribuie toate elementele, raţional, activ, volitiv. Importanţa hotaritoare este atribuita elementului volitiv. In literatura de specialitate exista citeva criterii in baza carira sint relevate mai multe forme ale constiintei judice: I. Primul criteriu vizeaza subiectii constiintei juridice. In conformitate cu acest criteriu deosebim: a) constiinta juridica individuala; b) constiinta juridica a unui grup social; c) constiinta juridica a societatii. II. Din punct de vedere al profuziunii reflactarii realitatii juridice se evidentiaza 3 niveluri ale constiintei juridice: a)constiinta juridica cotidiana, obisnuita-apare haotic sub influenta conditiilor concrete de viata, experientei de viata personala si studiile juridice, accesibile posibile. b) constiinta juridica stiintifica sau stiintifica- se formeaza pe baza unor cunostinte sesizari, legitati si cercetari speciale ale realitatii social-juridice.Ea trebuie sa fie izvorul eleboraruu dreptului, perfectionarii practicii juridice, deoarece nu exista nimic mai practic decit o teorie buna. c) constiinta juridica profesionala- in dependenta de obiceiul de reflactare in constiinta juridica a juristului se formeaza diferite sfere, care corespund diferitelor ramuri ale raporturilor juridice.