A. Criteriul ramurii de drept.Dupa obiectul pe care il reglementeaza norma juridica adica relaţiile sociale la care se refera normele juridice, se constituie ramurile de drept şi instituţiile juridice (drept constituţional, drept penal, drept civil, dreptul electoral, dreptul de proprietate etc.). Aceasta este şi un criteriu de clasificare a normelor juridice, ca norme de drept constituţional, penal, civil etc. B. Criteriul forţei juridice a actului normativ. Dupa forţa lor juridica pe care o au normele juridice, ţinind seama de ierarhia şi forma de exprimare ca acte normative, distingem norme din legi, norme din decrete, din hotariri ale guvernului. Criteriul modului de reglementare a conduitei. Dupa natura conduitei pe care o prescriu. Normete juridice onerative (onus, oneris-sarcinaf sint acelea care prescriu in mod expres obligaţia de a savirşi o acţiune. Normele prohibitive sint acelea care interzic savirşirea unei acţiuni, a unei fapte. Acestei categorii de norme juridice ii aparţine marea majoritate a normelor de drept penal, numeroase norme de drept administrativ ş.a. Normele juridice permisive sint acelea, care, fara a obliga sau interzice in mod categoric o acţiune, o conduita, prevad posibilitatea ca subiectul sa-şi aleaga singur conduita, acţionind dupa propria apreciere. D. Criteriul sferei aplicatibilitate. Dupa sfera de cuprindere şi natura reglementarii normele juridice se mai clasifica in norme generale, speciale şi de excepţie. E. Criteriul structurii logice (tehnico-redacţional). Normele complete sint acelea care sint dotate cu toate elementele necesare, deci reglementarea este clara. Normele incomplete trimit uneori pentru completare la o alta norma. Impreuna cu norma de trimitere reglementarea devine completa, uneori insa, norma este incompleta pentru ca urmeaza sa apara ulterior o reglementare care sa savirşeasca şi sa completeze aceasta norma. Aceste norme poarta denumirea de norme in alb. Normele incomplete mai sint numite in literatura iuridica şi norme imperfecte.