Pentru ca o regula de comportare,de conduita sa devina norma juridica este necesar ca ea sa capete o anumita forma,datorita careia este adusa la cunostinta intregii societati.,de aceea ,formele de exprimare a normelor juridice in literatura de specialitate au capatat denumirea de izvoare ale dreptului.Trebuie sa mentionam ca in general intregul sistemul de izvoare ale dreptului la etapa conteporana il putem diviza,in 2 grupe…a.legi,b.acte normative subordonate legiiLEGEA desemneaza actul normativ care emana de la organul legislativ.Legislatia in vigoare stabileste o ierarhie a legilor dupa criteriulu fortei juridice ele se inpart in…1.legi constitutionale2.legi organice3,legi ordinareConstitutia si legile constitutionale sunt investite cu o forta juridica superioara fata de alte acte normative si legi.. Constituţia poate fi definită ca fiind Legea Fundamentală a statului, care reprezintă un sistem închegat de norme juridice învestite cu o forţă juridică superioară ce reglementează bazele orînduirii sociale şi ale politicii statului, structurile economice şi formele de proprietate, organizarea de stat (forma, regimul politic, sistemul organelor de stat, principiile fundamentale de organizare şi funcţionare a acestora, principiile fundamentale ale sistemului electoral), drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale omului şi cetăţeanului - sistem de norme ce constituie cadrul juridic fundamental pentru dezvoltarea viitoare a entităţii organizate în stat.1.Constituţia şi legile constituţionale sînt cele mai importante izvoare de drept, deoarece se află în vîrful piramidei întregului sistem de acte normative. Luînd în considerare însemnătatea deosebită a acestei categorii de legi, ele au o procedură specială şi quorumul de adoptare (de exemplu, ele se adoptă dacă au votat "pentru" cel puţin 2/3 din numărul total de deputaţi).2. A doua categorie de legi sînt legile organice. Această categorie de legi este nemijlocit indicată în Constituţie. Potrivit Legii Fundamentale, de exemplu, prin lege organică se reglementează sistemul electoral, organizarea şi desfăşurarea referendumului, organizarea Guvernului etc.3. Legile care nu se referă la cele constituţionale şi organice sînt legi ordinare. Aceste categorii de legi se deosebesc după însemnătatea şi ordinea adoptării lor. în afară de acest criteriu mai deosebim categorii specifice ale legii, precum sînt legile excepţionale, cele temporare şi cele interpretative;- Actele normative subordonate legiiAlături de activitatea legislativă a Parlamentului, practic toate organele de stat înfăptuiesc o activitate normativă, adică emit acte cu caracter normativ, iar în unele cazuri chiar şi unele organizaţii, instituţii nestatale adoptă, în limitele competenţei lor, acte cu caracter normativ.Ne vom referi în continuare la cele mai importante din ele:1. Hotărîrile şi moţiunile Parlamentului. De regulă, sînt acte de aplicare a normelor juridice şi, prin urmare, nu conţin norme juridice şi nu au caracter normativ, în acelaşi timp, însă, se mai elaborează hotărîri ce conţin anumite norme juridice. Aceste hotărîri sînt emise cel mai des în scopul executării legilor, fiind subordonate acestora.2. Decretele prezidenţiale sînt emise de Preşedintele Republicii Moldova (şeful statului) în situaţiile prevăzute de Constituţie şi legi, în limitele competenţei sale. Exemple de astfel de decrete sînt cele cu privire la instituirea stării de urgenţă, la declararea mobilizării totale sau parţiale, la declararea războiului etc. Decretele Preşedintelui sînt obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Categoria actelor normative nu include toate decretele prezidenţiale, ci numai decretele care conţin norme juridice. Nu sînt acte normative, de exemplu, decretele aplicative (prin care se conferă decoraţii şi titluri de onoare, se acordă grade militare supreme, se soluţionează problemele cetăţeniei, se acordă graţiere etc.).3. Hotărîrile şi ordonanţele Guvernului se întemeiază în calitatea acestuia de a fi organ de vîrf al administraţiei publice, exercitîndu-şi autoritatea executivă şi de dispoziţie pe întreg teritoriul statului. Aceste acte normative sînt bazate pe Constituţie şi legi, prevăd măsuri de aplicare a legilor în cele mai diferite domenii (de exemplu: organizarea administrativă centrală şi locală, modul de realizare a activităţilor economice şi financiare, reglementarea unor contravenţii etc.). Dispoziţiile întotdeauna sînt acte aplicative. Hotărîrile Guvernului pot avea atît caracter normativ, cît şi aplicativ. Este important a sublinia faptul că hotărîrile se emit pentru organizarea executării legilor. Din faptul căGuvernul adoptă hotărîri normative nu rezultă că lui i se recunoaşte şi calitatea de organ legislativ.4. Ordinele, instrucţiunile şi regulamentele ministerelor, departamentelor şi ale altor organe centrale ale administraţiei de stat se adoptă în baza prevederilor exprese ale legii, decretelor, hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului. Ele se mai adoptă în mod excepţional, cînd asemenea împuterniciri lipsesc, dar actul normativ de autoritate juridică superioară cere, în virtutea conţinutului său, să se elaboreze şi să se aplice un act subordonat, care să impună un mod unitar de executare33.5. Hotărîrile şi dispoziţiile organelor administraţiei publice locale sînt emise în raza unităţii administrativ-teritoriale în care funcţionează ca organe locale cu competenţă generală ale administraţiei de stat şi sînt obligatorii pentru organele de stat din subordinea lor şi pentru persoanele fizice şi juridice. Emise în baza şi cu scopul aplicării legilor, decretelor, hotărîrilor şi a altor acte normative ale organelor de stat ierarhic superioare, avînd precizat temeiul lor legal, ele asigură exercitarea atribuţiilor de interes local ale autorităţilor menţionate.