Sistematizarea actelor normative reprezinta acea actiune finalizata prin asezarea sau gruparea unitara in baza unor criterii ale totalitatii normelor, respectiv a actelor normative ce le contin , sistematizarea fiind ceruta de procesul realizarii dreptului astfel incit faciliteaza cunoasterea dreptului , interpretarea corecta a actelor normative si sesizarea interdependentei lor.Conceptul de sistematizare a actelor normative raspunde unor necesitati de a se pune in ordine multitudinea de acte normative, de a se realiza o amplificare , reducere si concentrare a reglementarilor astfel activitatea de sistematizare contribuie in mod hotaritor la: o mai buna cunoastere a sistemului de drept se a celui normativ; perfectionarea legislatiei eliminind lacunele, paralelismelor, suprapunerilor si contradictiilor legislative; stabilirea celor mai eficiente metode de reglementare a relatiilor sociale in functie de specificul fiecarei situatii, popularizarea legislatiei si la accesibilitatea actelor normative pentru toti cetatenii.Principalele forme de sistematizare a actelor normative sunt : incorporarea si codificarea. Incorporarea este cea mai simpla si cea mai veche (initiala ) forma de sistematizare a actelor normative si consta in gruparea principalelor acte – legi, decrete, hotariri- in diferite colectii sau culegeri in functie de diverse criterii: cronologic( dupa succesiunea temporara a aparitiei); alfabetic(pornind de la denumirea materiei reglementate); dupa ramura de drept sau institutia juridica reglementata, este de 2 tipuri:oficiala (realizata de un organ de stat) si neoficiala( realizata de diferite organisme si organizatii nestatale, centre de invatamint si de cercetare). Codificarea este o forma superioara de sistematzare .Ea ca forma de sistematizare se deosebeste de incorporare prin obiectul ei, prin subiectele ce o realizeaza, cit si prin forta sa juridica.Codificarea se realizeaza prin cuprinderea unitara a tuturor sau aproape a loartuturor actelor normative ce alcatuiesc o ramura de drept, prin prelucrarea lor si constituirea unui singur act normativ nou, denumit cod, avind valoarea unei legi.Codul insa nu este o lege ci un act legislativ unic, cu organizare interna aparte in care normele sunt asezate intr-o consecutivitate logica , dupa un sistem bine gindit , care reflecta structura interna a ramurii de drept respective.Tehnica juridica de sistematizare a codurilor este mai complexa decit cea a incorporarilor , si parcurge 3 etape: 1 etapa- stabileste volumul materialului supus codificarii si se selectioneaza. 2 etapa- are loc prelucrarea materialului normativ si repartizarea lui dupa structura codului, in parti ( sau carti), pe sectiuni. Capitole, titluri, paragrafe, articole.3 etapa- are loc dezbaterea si adoptarea lui in organul legislativ.Codificarea poate fi: de ramura ( cuprinde legislatia unei ramuri de drept) si speciala ( grupeaza normele unei institutii juridice sau a citorva institutii juridice ). Actiunea de codificare fiind un complex de operatii presupune profesionalism , preveziune si raspunde . In compozitia unui cod intra patru grupe de factori: politici, economici, ideali si juridici. Conditiile calitative ale unui cod sunt: claritate, precizie, integralitate in expunere, caracter practic, logica, frumusetea stilului etc.