Pentru familia juridică romano-germanică sint caracteristice: existenţa dreptului scris,sistemul ierarhic unic al izvoarelor dreptului, divizarea lui in public şi privat, precum şi divizareadreptului in ramuri. Comun pentru dreptul tuturor ţărilor din familia juridică romano-germanică estecaracterul lui codificat, fondul de noţiuni comune (asemănătoare noţiunilor şicategoriilor de bază), un sistem mai mult sau mai puţin comun al principiilor juridice, intoate aceste ţări există constituţii scrise, normele cărora au o autoritate juridică majoră. Aceastăautoritate este susţinută şi de stabilirea in majoritatea ţărilor a unui control judiciar alconstituţionalităţii legilor ordinare. Constituţiile delimitează competenţa elaborării dreptului adiferitelor organe de stat şi in corespundere cu această competenţă infăptuiesc diferenţierea diferitelorizvoare ale dreptului.Doctrina juridică romano-germanică şi practica legislativă deosebesc 3 tipuri de legiordinare: codurile, legile speciale (legislaţia curentă) şi culegere de norme.in majoritatea ţărilor continentale suit adoptate şi acţionează codurile: civil, penal, deprocedură civilă, de procedură penală ş. a.