Prof. Gh. Avornic defineşte coliziunile juridice ca fiind divergenţe şi contradicţii „care apar intre diferitele acte normative, dar care reglementeaza unele şi aceleaşi relaţii sociale sau relaţii omogene, precum şi contradicţiile care apar intre diferitele organe competente ale statului sau persoane cu funcţie de raspundere in procesul de aplicare a normelor juridice, exercitindu-şi atribuţiile lor”.In concluzie, menţionam ca din categoria cauzelor subiective de apariţie a coliziunilor dintre normele juridice fac parte: − delimitarea confuza a competenţelor legislative ale autoritaţilor publice;− imprecizia imprejurarilor şi a procedurii de delegare a dreptului de exercitare a activitaţii normative; − insuficienţa de informaţie referitoare la activitatea normativa; − particularitaţile de intrare in vigoare a actelor normative; − lipsa de sistematizare şi planificare in activitatea normativa; − organizarea ineficienta a activitaţii de elaborare a dreptului in procesul de pregatire şi adoptare a actelor normativ-juridice; − incompetenţa profesionala a funcţionarilor autoritaţilor publice ce desfaşoara activitate normativa.In literatura juridica s-au constituit citeva criterii de clasificare a coliziunilor juridice. Aşadar, tradiţional, coliziunile normelor juridice se clasifica in funcţie de urmatoarele criterii :a) sistemul dreptului şi sistemul legislativ; b) trasaturile caracteristice normelor juridice; c) forţa juridica a normelor ce formeaza coliziuni; d) gradul de interacţiune dintre normele juridice; e) esenţa naturii juridice a coliziunilor. a) In funcţie de sistemul dreptului şi sistemul legislativ, coliziunile juridice se impart in coliziuni interramurale şi coliziuni ramurale. Coliziunile juridice interramurale reprezinta contradicţiile sau divergenţele dintre normele juridice care fac parte din diferite ramuri de drept, dar care reglementeaza unele şi aceleaşi relaţii sociale sau relaţii sociale omogene. Spre deosebire de coliziunile juridice interramurale, coliziunile juridice ramurale se caracterizeaza prin faptul ca normele care reglementeaza diferit sau contradictoriu unele şi aceleaşi relaţii sociale sau relaţii sociale omogene fac parte din aceeaşi ramura de drept.b) Urmatorul criteriu de clasificare a coliziunilor juridice il constituie trasaturile şi particularitaţile normelor juridice care intra in coliziune. In funcţie de acest criteriu putem evidenţia: − coliziuni juridice temporale; − coliziuni juridice spaţiale; − coliziuni juridice ierarhice; − coliziuni juridice dintre norme cu diferite grade de generalitate etc. Coliziunile juridice temporale se formeaza intre normele juridice care au fost adoptate in diferite perioade de timp şi care reglementeaza una şi aceeaşi relaţie sociala. Coliziunile juridice spaţiale se refera la situaţiile care apar in urma interacţiunii dintre normele juridice ca rezultat al acţiunii lor in spaţiu. Din punctul de vedere al dreptului intern aplicarea dreptului in spaţiu nu ridica probleme deosebite in statele unitare. Coliziunile juridice ierarhice sau de subordonare se refera la contradicţiile şi divergenţele care apar intre reglementarile cu forţa juridica diferita. Aceste coliziuni sint determinate de modul de organizare a sistemului de drept care este constituit dintr-un ansamblu de reguli aflate in raport de subordonare ierarhica.Coliziunile dintre normele juridice cu grade diferite de generalitate, care in doctrina penala se mai numesc şi concurenţa a normelor juridice, reflecta corelaţia dintre normele juridice generale, speciale şi de excepţie. Formarea acestor categorii de coliziuni juridice se datoreaza faptului ca sistemul de drept reprezinta o suprapunere de reguli generale, speciale şi de excepţie.c) Drept criteriu de clasificare a coliziunilor dintre normele juridice autorul N. Vlasenko evidenţiaza forţa juridica a prescripţiilor normative care intra in coliziune. Dupa parerea lui, in funcţie de forţa juridica coliziunile juridice pot fi clasificate: pe verticala – in coliziuni care se formeaza intre normele juridice ce au forţa juridica diferita; pe orizontala – in coliziuni care se formeaza intre normele juridice cu aceeaşi forţa juridica Coliziunile dintre norme cu forţa juridica diferita sint cuprinse in intregime de coliziunile ierarhice, iar coliziunile dintre norme cu aceeaşi forţa juridica sint cuprinse integral de coliziunile temporale, coliziunile spaţiale şi coliziunile dintre normele juridice cu grade diferite de generalitate.d)In baza acestui criteriu sint evidenţiate urmatoarele categorii de coliziuni juridice: − coliziuni contradicţii, cind una şi aceeaşi relaţie sociala este reglementata de doua sau mai multe norme juridice opuse dupa sens; − coliziuni divergenţe, cind normele juridice, in esenţa, conţin aceleaşi prevederi, dar, totodata, conţin unele deosebiri referitoare la reglementarea relaţiilor sociale omogene; − „coliziuni ce apar in urma impactului pozitiv” al normelor juridice.Soluţionarea coliziunilor normelor juridice in general şi a coliziunilor instituţiei raspunderii juridice in particular este dictata de necesitatea aplicarii uniforme a actelor normative pe intreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada de timp in care ele sint in vigoare.Pornind de la materialul analizat anterior, noi am ajuns la concluzia ca mecanismul de soluţionare a coliziunilor juridice este alcatuit din urmatoarele elemente: − metode şi mijloace de prevenire a coliziunilor juridice; − metode şi mijloace de eliminare a coliziunilor juridice; − metode şi mijloace de depaşire a coliziunilor juridice.Pina la apariţia coliziunilor juridice in legislaţie trebuie utilizate toate metodele şi mijloacele pentru prevenirea lor, iar in situaţia in care acestea au aparut, ele trebuie soluţionate in funcţie de caracterul lor, prin urmatoarele metode: − eliminarea coliziunilor juridice existente in legislaţie; − depaşirea coliziunilor juridice existente in legislaţieInfluenţa negativa a cauzelor obiective de apariţie a coliziunilor juridice asupra sistemului de drept poate fi diminuata prin intermediul urmatoarelor modalitaţi: 1.1. Reglementarea stricta a competenţelor autoritaţilor care participa la activitatea normativa.1.2. Sistematizarea actelor normative in vigoare, inclusiv a tratatelor internaţionale ratificate de catre Republica Moldova1.3. Perfecţionarea procesului de aplicare a dreptului ca mijloc de ridicare a nivelului culturii juridice in societate1.4. Legiferarea activitaţii lobbyste care se exercita asupra tuturor organelor de stat de toate nivelurile.1.5. Cercetarea problemelor lingvistice.