Rezultatul acţiunii normelor de drept administrativ în relaţiile sociale îl constituie raporturile de drept administrativ, care apar, aşadar, ca o categorie distinctă de raporturi juridice, în cea mai simplă definiţie, raporturile juridice sunt înţelese ca fiind relaţiile sociale ce au căzut sub incidenţa normelor juridice (reglementate de normele juridice). De aici rezultă că nu orice relaţie socială este reglementată de norme juridice şi că nu poate fi conceput un raport juridic în absenţa normelor juridice.Un criteriu pentru clasificarea raporturilor de drept administrativ este cel al participanţilor la relaţia socială reglementată prin norma de drept administrativ, existând raporturi la care participă: două autorităţi ale administraţiei publice, o autoritate a administraţiei publice şi o altă autoritate publică, o autoritate a administraţiei publice şi un organ neguvernamental, o autoritate a administraţiei publice şi un agent economic sau instituţie social-culturală, o autoritate a administraţiei publice şi o persoană fizică.Un alt criteriu este conţinutul raportului juridic, adică drepturile şi obligaţiile pe care le au subiectele participante. În raport de acesta, identificăm două categorii de raporturi de drept administrativ, fiecare dintre ele cu mai multe tipuri. A. Raporturile de drept administrativ care se formează în cadrul administraţiei publice între componenţii personalului din sistem sunt: raporturi de subordonare ierarhică, în care subiectul care are calitatea de autoritate ierarhic superioară are în competenţă dreptul de a conduce, îndruma şi controla activitatea subiectelor de drept subordonate, raporturi de colaborare, în care subiectele de drept au competenţe egale, conlucrând în cadrul sistemului administraţiei publice. raporturi de participare în cadrul cărora titularii diferitelor competenţe sau funcţii participă la realizarea unor sarcini care aparţin administraţiei publice (de ex.raporturile ce pot apare între organele administraţiei publice centrale şi cele ale administraţiei publice locale). B. Raporturile care se formează între subiecte de drept care aparţin sistemului administraţiei publice şi subiecte de drept care se situează în afara acestui sistem sunt: raporturi de subordonare, în cadrul cărora, organele administraţiei publice pot stabili în mod unilateral, pe baza competenţei legale, drepturi şi obligaţii pentru persoanele fizice şi cele juridice, le pot aplica sancţiuni şi pot proceda la executarea acestora prin operaţiuni administrative şi simple fapte materiale, raporturile juridice de utilizare a serviciilor publice în care subiectele active acţionează pe baza şi în executarea legii , potrivit competenţei legale de a desfăşura activităţi cu caracter prestator în favoarea subiectelor pasive, raporturile juridice de colaborare şi participare a unor persoane fizice şi juridice la realizarea sarcinilor care revin administraţiei.La începutul deceniului al optulea (anii 1973-1974), se formulează teza pluralităţii de forme ale raporturilor de drept administrativ, susţinându-se, într-o opinie, existenţa a trei categorii de raporturi de drept administrativ: a) de subordonare; b) de autoritate şi c) de colaborare,Iar într-o altă opinie, existenţa a numai două categorii: a) de subordonare şi b) de colaborare.a. Raporturi de drept administrativ de subordonare. Această categorie de raporturi presupune un subiect subordonat celuilalt, întotdeauna subiectul faţă de care există subordonarea fiind o autoritate a administraţiei publice: subiectul subordonat fiind o persoană fizică, o persoană juridică de drept privat sau o persoană juridică de drept public căreia potrivit competenţelor atribuite i s-a rezervat o astfel de poziţie de subordonare.b. Raporturi de drept administrativ de colaborare. În acest tip de raport juridic ambele subiecte, din care unul obligatoriu fiind o autoritate administrativă, colaborează de pe o poziţie juridică egală în conformitate cu dispoziţiile legale pentru realizarea sarcinilor administraţiei. În această categorie de raporturi juridice subiectele realizează acte de drept public sau de drept privat.c. Raporturi de autoritate. Acest tip de raport juridic administrativ nu este în general luat în discuţie în doctrină deşi îl regăsim în foarte multe acte normative direct enunţat sau dedus. Există şi raporturi juridice de drept administrativ de autoritate care se caracterizează, în opinia noastră printr-o largă autonomie decizională, dar nu ies în afara sistemului organelor administraţiei, depind într-o oarecare măsură de autoritatea care l-a creat, realizează activităţile de executarea legii, în regim de putere publică.
Drept
Raporturile administrativ-juridice: noţiune, clasificarea, conţinut
- Detalii
- Categorie: Drept
- Accesări: 1110