Deosebim următoarele trepte ale procedurii contravenţionale.Depunerea plîngerii:Procesul contravenţional se porneşte numai în baza plîngerii prealabile a victimei în cazul contravenţiilor . Dacă la depistarea sau la examinarea cazului contravenţional se stabileşte competenţa unui alt agent constatator, materialele se remit în aceeaşi zi conform competenţei. La solicitarea unor alţi agenţi constatatori, lucrătorul organului afacerilor interne este obligat să le acorde ajutor la constatarea contravenţiei.Crecetarea contravenţională: Conform art 440 al CCA al RM, constatarea faptei contravenţionale înseamnă activitatea, desfăşurată de agentul constatator, de colectare şi de administrare a probelor privind existenţa contravenţiei, de încheiere a procesului-verbal cu privire la contravenţie, de aplicare a sancţiunii contravenţionale sau de trimitere, după caz, a dosarului în instanţa de judecată sau în alt organ spre soluţionare. Vorbind despre cercetarea contravenţională, vom spune că în temeiul art 426 al CCA al RM, în scopul descoperirii urmelor contravenţiei, corpurilor delicte şi pentru a stabili circumstanţele contravenţiei ori alte circumstanţe care au importanţă pentru justa soluţionare a cauzei, agentul constatator efectuează cercetarea la faţa locului (a terenului, încăperilor, obiectelor, documentelor, animalelor, cadavrelor umane sau de animale). Cercetarea domiciliului fără permisul persoanei căreia i se lezează dreptul la inviolabilitatea domiciliului se efectuează cu autorizaţia instanţei de judecată.Măsurile procesuale de constrîngere. Agentul constatator este în drept să aplice, în limitele competenţei, următoarele măsuri procesuale de constrîngere:a) reţinerea;b) aducerea silită;c) înlăturarea de la conducerea vehiculului;d) examenul medical pentru constatarea stării de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanţe;e) reţinerea vehiculului.Judecarea cauzei în instanţă Cauza contravenţională se judecă de instanţa de judecată în şedinţă publică, oral, nemijlocit şi în contradictoriu.În termen de 3 zile de la data intrării cauzei contravenţionale în instanţă, judecătorul verifică competenţa şi, după caz:a) dispune remiterea după competenţă a dosarului cu privire la contravenţie; b) fixează data examinării cauzei contravenţionale, dispune citarea părţilor şi altor participanţi la şedinţă, întreprinde alte acţiuni pentru buna ei desfăşurare.Cauza contravenţională se judecă în termen de 30 de zile de la data intrării dosarului în instanţă. Dacă există temeiuri rezonabile, judecătorul, prin încheiere motivată, poate prelungi termenul de judecare a cauzei cu 15 zile. În cazul reţinerii persoanei conform art.376 şi 433, judecarea cauzei contravenţionale se face de urgenţă şi cu precădere.Emiterea hotărîrii judecătoreşti Hotărîrea judecătorească va fi legală, întemeiată şi motivată. Hotărîrea judecătorească constă din parte introductivă, parte descriptivă şi dispozitiv.Partea introductivă cuprinde: a) data şi locul emiterii hotărîrii; b) denumirea instanţei judecătoreşti; c) numele şi prenumele judecătorului, ale grefierului şi ale părţilor, menţiunea despre participarea părţilor la şedinţe; d) datele privitoare la persoana contravenientului (numele, prenumele, data şi locul naşterii, adresa); e) norma contravenţională în al cărei temei a fost pornit procesul contravenţional.Partea descriptivă cuprinde: a) circumstanţele constatate în judecarea cauzei; b) probele pe care se întemeiază concluzia şi motivele de respingere a probelor; c) norma contravenţională pe care se întemeiază soluţionarea cauzei.Dispozitivul cuprinde: a) soluţia privind încetarea procesului contravenţional; sau b) soluţia cu privire la vinovăţia persoanei de săvîrşirea contravenţiei imputate şi, după caz, la stabilirea sancţiunii contravenţionale, la aplicarea măsurii de siguranţă sau la înlăturarea executării sancţiunii.