La momentul actual, distingem mai multe măsuri administrative de curmare. În acest propunem următoarele criterii de clasificare: 1) scopul nemijlocit urmărit. Din punct de vedere al scopului nemijlocit urmărit, distingem cele trei mari categorii: a) măsuri cu caracter sancţionator (avertismentul, mustrări scrise, mustrări scrise cu avertisment, revocarea alegerii sau, după caz, a numirii, exmatriculări, diferite categorii de amenzi, majorări de întârziere, anularea sau suspendarea dreptului de exercitare a unei activităţi, diferite categorii de confiscări, arestul, închisoarea contravenţională etc); b) măsuri speciale de politie administrativă (sau sancţiuni de drept administrativ), care apar ca măsuri de siguranţă, protecţie, prevenire (de exemplu control medical obligatoriu, efectuarea vaccinărilor preventive, carantina obligatorie, aplicarea de sigilii vamale, oprirea fabricaţiei, interzicerea livrării produselor care nu corespund calitativ, reţinerea autovehicolelor etc; c) măsuri de executare silită. în principiu, orice măsură din primele două categorii, dacă nu este executată de bună voie, conduce la intervenţia măsurilor de executare silită, iar unele măsuri ale constrângerii administrative sunt, prin natura lor intrinsecă, măsuri de executare silită.2) obiectul. Din punct de vedere al obiectului, distingem: a) măsuri care se referă la bunuri, b) măsuri care se referă la persoane, c) măsuri mixte (care privesc lucruri şi persoane), d) măsuri cu privire la mediul înconjurător, e) măsuri cu privire la acte juridice sau operaţiuni tehnico-administrative.3) natura regimului juridic aplicabil. Din punct de vedere al naturii regimului juridic, distingem: a) măsuri care se aplica într-un regim juridic administrativ (general sau, după caz, special), b) măsuri care se aplică într-un regim juridic complex (al dreptului administrativ şi altor ramuri de drept).4) organele care le aplică. Din punct de vedere al organelor care le aplică, distingem trei mari categorii: a) măsuri aplicate exclusiv de autorităţi ale administraţiei publice. b) măsuri aplicate de autorităţi ale administraţiei împreună cu alte organe de stat, c) măsuri aplicate de autorităţi ale administraţiei publice cu concursul organizaţiilor nestatale sau al cetăţenilor.5) temeiul obiectiv. Din punct de vedere al temeiului obiectiv, distingem: a) măsuri care intervin ca urmare a săvârşirii unei abateri administrative (pentru a concretiza una din formele răspunderii specifice dreptului administrativ), b) măsuri care intervin ca urmare a săvârşirii altor fapte ilicite (pentru a garanta aplicarea unor sancţiuni civile, penale etc), c) măsuri care intervin ca urmare a săvârşirii unor fapte care, deşi nu sunt sancţionate, pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei.6) efectele penale. Din punct de vedere al efectelor neaplicării lor sub aspectul legii penale, distingem două categorii: a) măsuri care, în caz de neaplicare, atrag răspunderea penală; b) măsuri care în cazul neaplicării nu atrag răspunderea penală.7) efectele civile. Din punct de vedere al consecinţelor civile ale aplicării lor, distingem două mari categorii: a) măsuri producătoare de prejudicii patrimoniale care dau dreptul la despăgubiri; b) măsuri producătoare de prejudicii patrimoniale care nu se despăgubesc.8) tehnica de reglementare. Din punct de vedere al tehnicii de reglementare, distingem: a) măsuri reglementate în mod direct (absolut sau, după caz, relativ determinate); b) măsuri reglementate în mod implicit.9) domeniul de activitate. Din punct de vedere al sferei de activitate, se poate spune că, practic, nu există ramură sau domeniu de activitate al administraţiei în care să nu se aplice o categorie sau alta de măsuri de constrângere administrativă.