Originea noţiunii “regim” (fr. régime, de la lat. regimen -- administrare, guvernare) indică faptul că termenul a apărut din necesitatea de a desemna realităţi ce ţin de sfera raporturilor dintre guvernanţi şi guvernaţi. Drept urmare, regimul politic ar putea desemna ansamblul metodelor şi mijloacelor instituţionalizate cu ajutorul cărora guvernează cei care deţin puterea politică. Dintre criteriile care trebuiesc folosite în clasificarea regimurilor politice evidenţiem: -modul de constituire şi funcţionare a organelor puterii de stat (numire, alegere directă sau indirectă a acestora); -modul de alegere a conducătorilor; -conţinutul şi sfera drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, iîn special a celor politice şi, mai ales, a modului cum se regăsesc şi se materializează iîn practica vieţii social-politice, natura şi baza ideologică a regimului; -sistemul partidist (monopartidist, bi şi pluri-partidism) - natura, profunzimea şi amplitudinea relaţiilor sociale şi în special a celor politice.În tratarea marxistă, regimul politic este definit ca un ansamblu de instituţii şi raporturi politice, prin care o clasă socială îşi impune interesele şi voinţa asupra întregii societăţi. În teoria marxistă a statului, regimul politic este tratat ca o componentă a formei statului, definită prin metodele şi mijloacele de guvernare, de exercitare concretă a puterii de stat, prin care clasa dominantă îşi exercită dominaţia economică şi politică. Regimurile politice totalitare. Analiza regimurilor autoritar-totalitare, a dinamicii şi specificului dezvoltării lor în lumea contemporană este una din principalele probleme ale ştiinţei politice ce are importanţă atît practică, cît şi teoretică.Termenul de totalitarism provine de la latinescul totalis - ce se traduce ca totalitate, deplinătate, întreg. În ştiinţa politică contemporană majoritatea autorilor susţin teza precum că sistemele politice de tip totalitar s-ar diviza în regimul fascist în Italia, naţional-socialist în Germania în flancul de dreapta si regimul bolşevic sau comunist în flancul de stînga.Pentru regimurile politice totalitare este caracteristic utilizarea pe larg a politicii de teroare. Termenul de „teroare” (de la latinescul „terror”- teamă, frică) înseamnă „a speria”, „a îngrozi”, cu alte cuvinte, nu este altceva decît utilizarea violenţei şi forţei în politică.Democraţia ca regim politic. Vorbind despre democraţia ca regim politic, vom începe cu faptul că democraţia, termen de origine greaca care provine de la cuvintele demos- popor şi kratos- putere − ceea ce înseamnă puterea poporului, datează încă din antichitate cînd au existat primele forme de organizare politică a societăţii în care conduce poporul. Democraţia reprezintă una dintre cele mai complexe probleme ale organizării vieţii politice contemporane căreia i se acordă o importanţă deosebită de către analiştii politici. Democraţia suferă de un exces de semnificaţii, ca de exemplu prin democraţie se poate înţelege:1. formă de guvernare în care deciziile politice sunt luate cu participarea tuturor cetăţenilor în corespundere cu regulile guvernării majoritare - democraţia directă sau democraţia participativă. 2. Formă de guvernare în care cetăţenii îşi realizează dreptul la participarea luării deciziilor nu direct, ci prin reprezentanţi - democraţia reprezentativă. 3. Formă de guvernare în care puterea majoritară se realizează în cadrul competenţei constituţionale, care are ca scop de a garanta minorităţii condiţiile pentru realizarea anumitor drepturi colective sau individuale - democraţia liberală, constituţională. 4. Formă de guvernare în care orice sistem politic sau social are ca scop de a reduce la minimum deosebirile sociale şi economice, în special cele cauzate de repartizarea inegală a proprietăţii private - democraţia socială etc.Proclamându-şi în iunie 1990 Declaraţia de suveranitate şi în august 1991 Declaraţia de independenţă, Republica Moldova şi-a manifestat intenţia clară de a edifica un stat democratic de drept, angajându-se totodată să respecte cele mai cunoscute norme de drept internaţional în domeniul drepturilor omului.