Vorbind despre procedura de adoptare a legii constituţionale, vom menţiona în acest sens faptul că iniţiativa de adoptare a legilor constituţionale poate parveni din partea:a) unui număr de cel puţin 200.000 de cetăţeni cu drept de vot ai Republicii Moldova. Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, în fiecare din acestea fiind înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul iniţiativei;b) unui număr de cel puţin o treime din deputaţii Parlamentului;c) Guvernului.Iniţial vom menţiona că dezbaterea de către Parlament a proiectului de lege constituţională începe după expirarea termenului de 6 luni din momentul prezentării proiectului în cauză, împreună cu avizul Curţii Constituţionale, de către subiecţii prevăzuţi la art.141 alin.(1) lit.b), c) şi d) din Constituţie. Proiectele de legi constituţionale se dezbat în cel puţin două lecturi. Pentru examinarea proiectului de lege constituţională, Preşedintele Parlamentului îl remite Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi. În cazul în care Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi consideră că la examinarea proiectului de lege constituţională este necesar de a fi atraşi deputaţi din alte comisii permanente, aceasta propune Parlamentului crearea unei comisii speciale.Dezbaterea în primă lectură a proiectului de lege constituţională constă în: a) audierea raportului comisiei speciale sau a comisiei permanente sesizate în fond; b) luările de cuvînt ale deputaţilor, reprezentînd toate fracţiunile parlamentare. Dezbaterea în a doua lectură de către Parlament a proiectului de lege constituţională constă în: a) prezentarea fiecărui amendament de către autorii acestuia; b) audierea opiniilor fracţiunilor parlamentare, prezentate de cel mult doi vorbitori din partea fiecărei fracţiuni, şi ale deputaţilor independenţi; c) audierea opiniei comisiei speciale sau a comisiei permanente sesizate în fond asupra fiecărui amendament; d) votarea fiecărui amendament în parte. Legea constituţională adoptată de către Parlament se trimite Preşedintelui Republicii Moldova pentru promulgare în modul stabilit de art.74 şi 75.Un aspect special ce ţine de procedura de adoptare a legii constituţionale, este iniţierea referendumului. Problemele ce pot fi supuse referendumului, în Republica Moldova, sunt definite în articolul 75 al Constituţiei, fiind caracterizate drept „cele mai importante probleme ale societăţii şi’ statului”. Codul electoral al Republicii Moldova consacră articolul 146 „problemelor supuse referendumului republican”, care are un conţinut mai concret decât articolul 75 din Constituţie. Astfel, conform articolului 146 din Codul electoral al Republicii Moldova, pot fi supuse referendumului republican următoarele chestiuni:a) adoptarea Constituţiei Republicii Moldova;b) aprobarea legilor constituţionale adoptate de Parlament pentru revizuirea dispoziţiilor privind caracterul suveran independent şi unitar al statului, precum şi a celor privind neutralitatea permanentă a statului;Este necesar de remarcat faptul că, în Republica Moldova, de la adoptarea Constituţiei, nu s-a desfăşurat niciun referendum constituţional şi Constituţia n-a fost supusă referendumului constituţional. Adoptarea ulterioară prin referendum a Constituţiei îi oferă o rigiditate maximă din punct de vedere al revizuirii constituţionale care, de asemenea, trebuie efectuată prin referendum republican constituţional. Legea Supremă a Republicii Moldova, adoptată de Parlament în anul 1994, nu a fost supusă referendumului. Organul legislativ avea opţiunea de a adopta Constituţia şi, ulterior, de a o supune referendumului constituţional republican ori de a nu o supune. Adoptarea ulterioară prin referendum îi oferă o rigiditate maximă din punct de vedere al revizuirii constituţionale care, de asemenea, trebuie efectuată prin referendum republican constituţional. Legea de revizuire a Constituţiei se consideră adoptată, dacă pentru ea au votat cel puţin jumătate din persoanele înscrise în listele de votare, potrivit articolului 168 alineatul (1) din Codul electoral.Acest aspect de adoptare posterioară de către populaţie ar duce la reducerea până la minimum a revizuirilor constituţionale şi la o analiză mai amplă a articolelor ce trebuie modificate, astfel ca, în viitorul apropiat, să nu mai apară problema modificării acestor articole.