Declaraţia Universală a Dreptului omului stabileşte că “Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa şi de dreptul de a-şi schimba cetăţenia” (art.15 al Declaraţiei). Ceea ce demonstrează că această instituţie (cetatenia) are un caracter permanent al legăturii politico-juridice dintre stat şi cetăţean, însă în realitate în viaţa cotidiană a cetăţenilor pot interveni unele situaţii în care aceată legătura se va rupe.Pierderea cetăţeniei se poate realiza prin două modalităţi: prin renunţare şi prin retragere.a) Renunţarea la cetăţenie este un drept al cetăţeanului şi intervine, de obicei, atunci când o persoană se stabileşte într-o ţară care nu acordă dubla cetăţenie. Acest act nu are efect asupra cetăţeniei celorlalţi membri ai familiei, aceştia având dreptul să o păstreze în continuare;b) Retragerea reprezintă o sancţiune aplicată persoanei care a comis fapte grave împotriva statului a cărui cetăţenie o poartă sau care a obţinut cetăţenia în mod fraudulos. Acest mod de pierdere a cetăţeniei poate să intervina doar faţă de persoanele care au dobândit cetăţenia prin naturalizare, nu şi prin naştere.În conformitate cu articolul 21 al Legii RM, cetăţenia Republicii Moldova se pierde: a) prin renunţare; b) prin retragere; c) în temeiul acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.Renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova se aprobă persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani, cu excepţia cazului în care:a) nu va prezenta adeverinţa deţinerii sau dobândirii cetăţeniei unui alt stat, ori garanţia dobândirii unei alte cetăţenii. În cazul în care persoana căreia i s-a aprobat renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova, în pofida garanţiei, nu va dobândi cetăţenia unui alt stat, adică va deveni apatridă, partea din decretul Preşedintelui Republicii Moldova privind aprobarea renunţării la cetăţenia Republicii Moldova referitoare la această persoană se va abroga în modul stabilit;b) a primit ordin de chemare sau se află în serviciu militar în termen sau de alternativă, cu condiţia deţinerii unui domiciliu legal şi obişnuit în Republica Moldova.Vorbind despre cazurile de retragere a cetăţeniei putem menţiona că Cetăţenia Republicii Moldova, în conformitate cu articolul 23 al Legii poate fi retrasă printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova persoanei care:a) a dobândit cetăţenia Republicii Moldova în mod fraudulos, prin informaţie falsă sau prin ascunderea unui fapt pertinent;b) s-a înrolat benevol în forţe armate străine;c) a săvârşit fapte deosebit de grave prin care se aduc prejudicii esenţiale statului.Retragerea cetăţeniei Republicii Moldova persoanei nu produce nici un efect asupra cetăţeniei soţului şi copiilor ei.a)Conflictul pozitiv de cetăţenie se manifestă atunci când o persoană are două sau mai multe cetăţenii.Conflictul pozitiv de cetăţenie dă naştere pluricetăţeniei, a cărei cea mai obişnuită este dubla cetăţenie sau bipatridia. În general, bipatridia rezultă prin dobîndirea unei noi cetăţenii, fără a pierde pe cea a statului de origine. Astfel, dubla cetăţenie poate apărea la un copil ai cărui părinţi sunt cetăţenii unui stat care acordă cetăţenia după criteriul “jus sanguinis”, născut pe teritoriul unui stat care acordă cetăţenia după criteriul “jus soli”. Cel mai frecvent caz este cel al persoanelor cu dubla cetăţenie, cauzată de neconcordanta legislaţiei statelor. De exemplu, copilul născut din cetăţeni ai unui stat care aplică principiul jus sanguinis, pe teritoriul unui stat a cărui legislatie prevede principiul jus soli, va purta cetăţenia ambelor state. Persoana care obţine o nouă cetăţenie, la cerere, fără să renunţe la cetăţenia sa anterioară, se află, de asemenea, în situaţia de bipatridie.Situaţiile de bipatridie sau de pluricetăţenie pot să determine conflicte de interese între state, ale căror efecte se repercutează asupra persoanei în cauză. În aceste cazuri se ridică problema de a stabili cărui stat îi revine obligaţia de a acorda protecţie diplomatică cetăţeanului, sau în care dintre state este obligată persoana să efectueze stagiul militar.