Vorbind despre instituţia Parlamentului Republicii Moldova, vom începe de la faptul că la 23 iunie 1990 este adoptată „Declaraţia cu privire la suveranitatea R.S.S. Moldoveneşti”, care a proclamat că Moldova „este un stat suveran, unitar, indivizibil. Pământul, subsolul, apele, pădurile şi celelalte resurse materiale aflate pe teritoriul R.S.S. În Declaraţia de independenţă adoptată cu majoritate absolută de voturi (peste 2/3 din deputaţii aleşi) se subliniază, că Parlamentul „proclamă solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populaţii a Republicii Moldova şi în faţa întregii lumi: Republica Moldova este un stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”. Astfel, vom adăuga că în procesul de constituire şi exercitare a puterii un rol important revine, fireşte, factorului legislativ.În RM, puterea legislativă se bazează pe principiile Constituţiei şi supremaţia legii şi se formează pe calea alegerilor "Prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat" (art. 61 al Constituţiei). Organul puterii legislative este Parlamentul, el este compus din 101 deputaţi, care nu pot exercita o oarecare altă funcţie retribuită.Parlamentul este o instituţie deliberativă compusă din reprezentanţi aleşi periodic la termenele stabilite potrivit ciclurilor electorale. Dreptul de a fi aleşi îl au cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care întrunesc condiţiile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova şi care întrunesc problema dată. În concluzie vom menţiona că instituţia parlamentului, făcînd aici referinţă la parlamentul Republicii Moldova, ocupă un rol dintre cele mai importante, rol care s-a accentuat şi diversificat în decursul timpului, pe măsura evoluţiei societăţilor democratice.Revigorarea ideii democratice şi eşecul formelor de guvernare totalitară, fapt consfinţit şi în practica politică Republicii Moldova după 1989, au demonstrat fără putinţă de tăgadă, valoarea Parlamentului ca instituţie a statului de drept, forţa şi viabilitatea acestuia, ca exponent şi garant al suveranităţii naţionale. Parlamentele reprezintă astăzi în lume cele mai largi forumuri democratice de reprezentare naţională, de dezbatere, laboratoare eficiente de elaborare a legilor, factori de răspundere ai vieţii publice, elemente de contrapondere faţă de orice tentative de a diminua drepturile democratice, lucru valabil şi pentru RM.