Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.În prima şedinţă de lucru vor fi alese organele de lucru ale Parlamentului, se vor forma grupurile parlamentare, comisiile şi Biroul Permanent, precum şi conducerea Legislativului.Astfel, un loc important în activitatea Parlamentului Republicii Moldova îl ocupă organele sale de lucru. Primul şi cel mai important element în cadrul organelor de lucru ale parlamentului Republicii Moldova, este Biroul Permanent. Conform art 12 al Regulamentului parlamentului, biroul permanent al Parlamentului este organul de lucru al acestuia şi se formează, ţinîndu-se seama de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament. Din el fac parte, din oficiu, Preşedintele Parlamentului şi vicepreşedinţii. Componenţa numerică şi nominală a Biroului permanent se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului, la propunerea fracţiunilor parlamentare.Necesitatea Biroului permanent în cadrul organelor de lucru ale Parlamentului Republicii Moldova reiese din tumultul funcţiilor ce îi sunt atribuite: a) propune Parlamentului data convocării sesiunii şi durata acesteia; b) supune spre aprobare Parlamentului componenţa numerică şi nominală a delegaţiilor parlamentare permanente la organizaţiile internaţionale;c) pregăteşte şi asigură desfăşurarea lucrărilor Parlamentului; d) propune Parlamentului spre aprobare componenţa nominală a comisiilor permanente, conform deciziilor fracţiunilor parlamentare şi solicitărilor deputaţilor; e) coordonează activitatea comisiilor permanente;f) întocmeşte, de comun acord cu preşedinţii fracţiunilor parlamentare şi ai comisiilor permanente, proiectul ordinii de zi a şedinţelor Parlamentului şi îl prezintă Parlamentului spre aprobare; g) stabileşte modul de dezbatere publică a proiectelor de acte legislative, de acumulare, examinare şi dezbatere a propunerilor prezentate în legătură cu acestea; h) asigură controlul plasării la timp pe web site-ul Parlamentului a proiectelor de acte legislative, a ordinii de zi, a stenogramelor şedinţelor plenare, precum şi a altei informaţii pasibile de a fi publicată; i) aprobă Regulamentul privind acreditarea reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă pe lîngă Parlament; j) stabileşte obligaţiunile membrilor biroului; k) stabileşte structura şi statul de personal ale Aparatului Parlamentului şi le prezintă Parlamentului spre aprobare; l) elaborează proiectul bugetului Parlamentului şi îl prezintă Parlamentului spre aprobare împreună cu o notă de fundamentare, iar în caz de necesitate, modifică bugetul în limita unui trimestru şi a mijloacelor aprobate;m) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament sau însărcinările date de către Parlament.
În continuare vom menţiona că deputaţii Parlamentului Republicii Moldova sun reuniţia în comisii parlamentare. Comisiile parlamentare ale Parlamentului Republicii Moldova sunt organe de lucru constituite pentru pregătirea activităţii de legiferare, precum şi pentru realizarea funcţiei de control parlamentar.După cum subliniază cunoscuţii autori francezi Pierre Avril şi Jean Gicquel comisiile parlamentare reprezintă “formaţiuni interioare” ale Parlamentelor. Ele “informează, raportează şi propun, pentru a ajuta decizia, dar aceasta aparţine Adunării.” Ele ocupă desigur un loc foarte important în activitatea tuturor parlamentelor din lume. Într-o monografie consacrată Senatului francez se aduc următoarele precizări: Comisia parlamentară se prezintă ca un organism de lucru, specializat în studiul anumitor probleme generale (fiscalitate, transport, probleme externe, apărare, ordine publică, siguranţă naţională, probleme sociale, probleme culturale etc.) sau speciale.Spre deosebire de grupul parlamentar, care reuneşte în cadrul Camerei parlamentari care au aceleaşi afinităţi politice, comisia este înainte de toate o instituţie cu caracter tehnic: ea uneşte parlamentari pe principiul specialităţii pe domeniul respectiv, ceea ce îşi găseşte justificarea în necesitatea de a încredinţa unui organ specializat studierea tuturor problemelor - în special de ordin legislativ, dar şi de altă natură – înainte de examinarea lor în plen.În ceea ce priveşte natura comisiilor parlamentare, în literatura română de specialitate există mai multe opinii. Conform unei opinii acestea sunt “organisme interne de lucru”, estimând că ele au un rol deosebit în pregătirea lucrărilor precum şi în “exercitarea funcţiilor parlamentare, cu deosebire a celor legislative şi a celor de control.’’Printr-un alt punct de vedere se susţine că natura juridică a comisiilor ar fi aceea de “organe de stat”, bazându-se în această apreciere pe luarea în considerare a atribuţiilor ce revin comisiilor, “desemnând tocmai sfera de autoritate sau de competenţă a unui organ de stat.’’ Pe de altă parte, prof.Cristian Ionescu exprimă opinia că nu s-ar putea admite punctul de vedere potrivit căruia comisiile parlamentare ar fi “organe de stat” deoarece chiar Regulamentele celor două Camere le definesc ca fiind “organe de lucru” ale acestora.În ceea ce ne priveşte, ne aliniem la această ultimă opinie, dar totodată considerăm că, indiferent de aprecierile asupra naturii comisiilor permanente ale Parlamentului Republicii Moldova, mult mai important este rolul lor în activitatea de legiferare, în controlul parlamentar dar şi în realizarea celorlalte funcţii parlamentare.