Conţinutul mandatului preşedinţial depinde, în mare măsură, de modalitatea de obţinere a acestuia. Potrivit reglementărilor constituţionale, Preşedintele Republicii este ales de Parlament. Pentru a candida la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova trebuie îndeplinite cîteva condiţii de fond şi de formă. Aceste condiţii sînt stabilite prin Legea cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova.Pentru funcţia de şef al statului pot candida cetăţeni ai Republicii Moldova care au împlinit vîrsta de 40 de ani, au locuit sau locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova cel puţin 10 ani şi posedă limba de stat. Persoana care candidează pentru funcţia de Preşedinte a Republicii Moldova urmează să fie susţinută de cel puţin 15 deputaţi în cazul cînd îşi înaintează propria candidatură sau poate fi propusă de un grup de 15 deputaţi. Comisiei speciale de desfăşurare a alegerilor îi este prezentată propunerea, cel tîrziu cu 5 zile înainte de alegeri, cu semnăturile deputaţilor, ce susţin sau propun candidatura.Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se desfăşoară în şedinţă publică specială a Parlamentului, prin vot secret. Sintagma „vot secret” ce se conţine în art.78, alin.1 al Constituţiei a provocat un şir de discuţii între parlamentari. Un grup de deputaţi a sesizat Curtea Constituţională, solicitînd interpretarea articolului menţionat. Curtea Constituţională a interpretat sintagma „vot secret” în coroborare cu art.38 al Constituţiei care stabileşte că exprimarea voinţei alegătorului nu poate fi cunoscută şi influenţată de nimeni, iar modalitatea de exprimare a ei trebuie să fie necondiţionat secretă.
După totalizarea rezultatelor alegerilor, hotărîrea Parlamentului se transmite Curţii Constituţionale, care, în termen de trei zile, examinează constituţionalitatea alegerii şi emite o hotărîre prin care validează mandatul Preşedintelui Republicii Moldova. Preşedintele Republicii ales în conformitate cu Constituţia şi cu Legea cu privire la alegerile Preşedintelui Republicii Moldova intră în exerciţiul funcţiei cel tîrziu la 45 de zile după alegeri.Exerciţiul funcţiei începe din momentul depunerii jurămîntului (art. 79 din Constituţie). „Preşedintele ales preia funcţia printr-o procedură oficială, în majoritatea ţărilor numită inaugurare”. Depunerea jurămîntului are loc într-o atmosferă solemnă care derulează în conformitate cu Legea privind învestitura Preşedintelui Republicii Moldova nr. 1073 din 27.12.96.La ceremonia de învestitură a Preşedintelui Republicii Moldova participă deputaţii Parlamentului, judecătorii Curţii Constituţionale, membrii Comisiei Electorale Centrale, membrii Guvernului, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie. În calitate de oaspeţi de onoare, la ceremonia de învestitură se invită reprezentanţii corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova, reprezentanţii cultelor, liderii partidelor politice şi ai altor organizaţii social-politice, reprezentanţii comunităţilor naţional-culturale, conducătorii autorităţilor administraţiei publice locale, alte personalităţi notorii atît din ţară, cît şi de peste hotare. Mandatul de Preşedinte al Republicii Moldova este incompatibil cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite (art.81,alin.1 al Constituţiei). Incompatibilitatea cu alte funcţii retribuite, reprezintă prin sine un mijloc de protecţie a mandatului preşedinţial, prin care se garantează independenţa Preşedintelui Republicii în exercitarea funcţiei. Considerăm însă, în acelaşi context, că independenţa mandatului preşedinţial este o ficţiune în cazul cînd Constituţia nu prevede incompatibilitatea funcţiei de Preşedinte a Republicii cu apartenenţa, sau chiar ocuparea unei funcţii de partid. Mandatul Preşedintelui durează de la validarea acestuia pînă la încetarea lui. Conform Constituţiei, termenul mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, de regulă, este de 4 ani şi se exercită efectiv de la data depunerii jurămîntului pînă la expirarea mandatului. Acest termen se prelungeşte pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou-ales. Art. 80 alin.3 al Constituţiei prevede în mod expres încă două împrejurări ce permit prelungirea mandatului preşedinţial în situaţii excepţionale: război sau catastrofă. Aceste situaţii fiind deosebite, Preşedintele Republicii impune şi determină un regim juridic special aplicabil tuturor persoanelor fizice şi juridice, prin urmare, este pe deplin justificată continuarea îndeplinirii de către Preşedintele Republicii Moldova a atribuţiilor şefului de stat ca garant al suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării şi ca comandant suprem al forţelor armate.