Potrivit Constituţiei Republicii Moldova şi legislaţiei în vigoare, Guvernul Republicii Moldova este instituţia, care “asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice”.Din spiritul Constituţiei noastre rezultă că Guvernul este organul central al puterii executive, care asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice pe întreg teritoriul ţării şi în toate domeniile de activitate supuse reglementării legii. La exercitarea atribuţiilor, guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de Parlament, de normele Constituţiei, ale Legii cu privire la Guvern şi ale altor acte normative în vigoare.
Guvernul Republicii Moldova îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii jurămîntului de către membrii lui în faţa Preşedintelui şi pînă la recunoaşterea valabilităţii alegerii noului Parlament al Republicii Moldova. În cazul exprimării de către Parlament a votului de neîncredere faţă de Guvern, demisionării prim-ministrului sau alegerii noului Parlament, ex-Guvernul, pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern, execută doar funcţia de administrare a chestiunilor generale. Legiuitorul nu indică lista acestor probleme, dar, credem, esenţa lor rezidă în îndeplinirea funcţiilor intraorganizaţionale.Fundamentul juridic, organizarea şi activitatea Guvernului Republicii Moldova sunt fixate în Constituţia Republicii Moldova şi în Legea cu privire la Guvern. Guvernul este alcătuit din primministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniştri, miniştri, precum şi alţi membri stabiliţi prin lege organică. Pe lîngă împuternicirile ca membru al Guvernului, primministrul: conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, ţinînd cont de atribuţiile ce le revin; prezidează şedinţele Guvernului; în cazuri excepţionale ia decizii în problemele conducerii Republicii Moldova în limitele competenţei Guvernului şi informează despre aceasta Guvernul la şedinţa lui ordinară; asigură colegialitatea în activitatea Guvernului; ia hotărîri în problemele administraţiei publice, care nu necesită examinare în cadrul şedinţei Guvernului; prezintă spre examinare Prezidiului Guvernului sau pune în fata Preşedintelui Republicii Moldova chestiunea cu privire la stimularea sau aplicarea unor sancţiuni disciplinare fata de membrul Guvernului; informează Preşedintele Republicii Moldova în problemele deosebit de importante pentru ţară.Constituţia utilizează noţiunea de guvern în sensul ei restrîns. Constituţia în vigoare este prima care utilizează noţiunea de guvern în ţara noastră. Constituţiile sovietice utilizau sintagma „sovietul (consiliul) miniştrilor”. Mai exact, termenul guvern a intrat în circuitul juridic recent al Republicii Moldova odată cu adoptarea Legii cu privire la Guvern din 31 mai 1990.Pentru organizarea activităţii sale, Guvernul Republicii Moldova are aparatul său – Aparatul Guvernului al Republicii Moldova, creat în baza Legii Republicii Moldova cu privire la Guvern cu scopul de a asigura organizarea activităţii Guvernului, prezentarea materialelor analitice şi informaţionale, elaborarea proiectelor de hotărîri, ordonanţe şi dispoziţii, precum şi verificarea executării hotărîrilor, ordonanţelor şi dispoziţiilor. În activitatea sa Aparatul Guvernului se conduce de Constituţia Republicii Moldova, de Legea cu privire la Guvern, de alte legi, acte ale Preşedintelui Republicii Moldova, de hotărîrile Parlamentului Republicii Moldova, hotărîrile şi deciziile Guvernului Republicii Moldova, de Regulamentul Guvernului, precum şi de Regulamentul Aparatului Guvernului.
Constituţia Republicii Moldova şi Legea cu privire la Guvern stabilesc rolul Guvernului în sistemul organelor puterii executive, care constă în asigurarea realizării politicii interne şi externe a statului şi exercitarea conducerii generale a administraţiei publice.Trebuie să menţionăm că dispoziţiile normative expuse nu definesc completamente statutul constituţional al Guvernului. Rolul Guvernului este semnificativ nu numai prin activitatea sa executivă internă şi externă, dar şi prin cea normativă, apărută în baza delegării legislative acordate în Parlament în temeiul art.106 sau prin exercitarea dreptului de iniţiativă legislativă prevăzut de art. 73 din Constituţie. În consecinţă, rolul Guvernului în cadrul statului şi al societăţii se exprimă nu numai în sfera exclusiv executivă, ci şi prin colaborarea cu celelalte autorităţi publice, inclusiv cu puterea legislativă.Guvernul îşi exercită mandatul pînă la data validării alegerilor unui nou Parlament, iar în cazul exprimării votului de neîncredere sau demisiei prim-ministrului exercită numai funcţii de administrare a treburilor publice, pînă la depunerea jurămîntului de către noul Guvern. Conform acestor prevederi, Guvernul poartă răspundere politică în faţa Parlamentului. Demiterea este cea mai severă sancţiune în cazul răspunderii politice a Guvernului. Noi împărtăşim ideea mai multor autori, precum că, pe lîngă răspunderea politică, pe care o considerăm insuficientă, trebuie să existe şi o răspundere juridică (penală, civilă, patrimonială a administraţiei pentru acte administrative ilegale) bine conturată normativ, altfel spus, o responsabilitate ministerială.