Pin It

Precizări.

Societatea în comandită pe acţiuni este o societate care împrumută particularităţi de la societăţile în comandită simplă şi de la societăţile pe acţiuni.

Spre deosebire de societatea în comandită simplă, acest tip societar are capitalul social împărţit în acţiuni. Asociaţii vor răspunde, în principiu, în limita aportului adus în societate.

Însă, societatea în comandită pe acţiuni are două categorii de asociaţi:

- comanditaţii care au o răspundere nelimitată pentru datoriile sociale şi au regimul juridic al comanditaţilor din societăţile în comandită simplă;

- comanditarii care au regimul juridic al acţionarilor din societăţile pe acţiuni.

 

Definiţie. Caractere.

Societatea în comandită pe acţiuni este acea societate constituită prin asocierea mai multor persoane ce participă la formarea capitalului social prin anumite contribuţii reprezentate prin acţiuni, în vederea desfăşurării unei activităţi comerciale, pentru realizarea unor beneficii şi împărţirea lor, şi care răspund pentru obligaţiile sociale nelimitat şi solidar, în cazul asociaţilor comanditaţi, şi numai în limita aportului lor, în cazul asociaţilor comanditari .

Societatea are următoarele caractere:

- cuprinde două categorii de asociaţi: comanditaţii şi comanditarii,

- întregul capital social este împărţit în acţiuni;

- toţi asociaţii au calitatea de acţionari;

- răspunderea pentru obligaţiile sociale este diferită: comanditaţii răspund nelimitat şi solidar; comanditarii răspund în limita aportului lor.

Legea asimilează această societate cu societăţile pe acţiuni.  Din această cauză regulile de constituire, de funcţionare, de dizolvare şi lichidare urmează prevederile legii privind societăţile pe acţiuni; este reglementată de art. 187-190 LSC, cu excepţia normelor referitoare la sistemul dualist de administrare (art. 187 din Legea nr. 31/1990).

 

          Constituirea societăţii în comandită pe acţiuni

          La baza constituirii societăţii în comandită pe acţiuni este contractul de societate şi statutul societăţii sau actul constitutiv.

                Modalităţi de constituire a societăţii în comandită pe acţiuni:

-              constituirea simultană;

-              constituirea continuată ( sau prin subscripţie publică).

                Actul constitutiv al societăţii în comandită pe acţiuni trebuie să cuprindă elementele prevăzute în art. 8 din Legea nr. 31/1990. Particularităţile, în cazul acestui tip de societate, sunt:

                - asociaţii (persoane fizice sau juridice): nu pot fi  mai puţin de doi, cu condiţia să fie din ambele categorii (comanditaţi şi comanditari). În actul constitutiv trebuie prevăzut care sunt acţionari comanditaţi şi care asociaţi comanditari.

                - firma se compune din denumirea proprie (care o deosebeşte de alte societăţi), şi menţiunea scrisă în întregime „societate în comandită pe acţiuni”.

- administratorii societăţii pot fi numai asociaţii comanditaţi. În contractul de societate trebuie  precizaţi  asociaţii comanditaţi care administrează şi reprezintă societatea (art. 8 alin. 1 lit a. Din Legea nr. 31/1990).

 

Administrarea societăţii.

Potrivit art. 187 din Legea nr. 31/1990: „Dispoziţiile prezentului capitol se completează cu normele privind societăţile pe acţiuni, cu excepţia celor referitoare la sistemul dualist de administrare”.

Societatea în comandită pe acţiuni este administrată doar potrivit sistemului unitar.

Art. 188  din lege dispune: „Administrarea societăţii este încredinţată unuia sau mi multor asociaţi comanditaţi. Asociaţilor comanditaţi li se vor aplica dispoziţiile prevăzute la art. 80-83, iar asociaţilor comanditari cele din art. 89 şi 90”.

Numai comanditaţii pot avea calitatea de administratori.

Revocarea administratorilor se face de adunarea generală  acţionarilor în condiţiile de qvorum şi majoritate cerute de lege pentru adunarea generală extraordinară. Alegerea altei persoane în locul administratorului revocat, decedat sau care a încetat exercitarea mandatului său,  se face în aceleaşi condiţii

În caz de revocare, deces sau încetare a mandatului administratorului, adunarea generală numeşte un alt administrator însă, numai cu aprobarea celorlalţi administratori. Numirea trebuie aprobată şi de ceilalţi administratori, dacă sunt mai mulţi.

Noul administrator prin efectul numirii, în condiţiile legii, devine asociat comanditar.

Asociaţii comanditaţi nu pot lua parte la deliberările adunării generale pentru alegerea cenzorilor, sau, după caz, a auditorului financiar,  chiar dacă sunt posesori de acţiuni ale societăţii

Administratorul revocat  rămâne răspunzător nelimitat faţă de terţi pentru obligaţiile pe care le-a contactat în timpul administraţiei sale, putând însă exercita acţiune în regres împotriva societăţii ( art. 189 alin. 5 din Legea nr. 31/1990)

Dizolvarea societăţii.

Este posibilă, pe lângă cazurile general admise şi în situaţia în care singurul comanditat sau comanditar este supus procedurii insolvenţei, devine incapabil, este exclus, se retrage ori decedează.

Acest efect nu se produce când actul constitutiv prevede clauza de continuare cu moştenitorii sau când asociatul rămas hotărăşte continuarea existenţei societăţii cu răspundere limitată, cu asociat unic.

 

 

Bibliografie.

  1. Cărpenaru, Tratat de drept comercial român, ediţia a V-a , Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2016.