Intotdeauna, incalcarea regulilor de desfasurarea a jocului concurentei comerciale are o justificare economica. Pentru a aprecia daca exista intr-adevar o incalcare, trebuie evaluat rationamentul economic al autorului, pentru a vedea daca justifica o asemenea incalcare. Cu alte cuvinte, daca beneficiile economice generale (adica, nu numai in favoarea autorului, ci in favoarea pietei in general) ale actului respectiv exced efectele negative ale acestuia, actul nu ar trebui sanctionat, chiar daca aparent reprezinta o incalcare a regulilor legale ale concurentei.
‘Anatomia’ mecanismului analitic folosit in aprecierea conformitatii unui fapt concurential cu normele dreptului anti-monopolist presupune parcurgerea urmatoarelor etape de rationament:
- stabilirea tuturor elementelor de fapt, pentru a avea o imagine completa si corecta a faptului monopolist si mecanismului sau de producere;
- intelegerea mecanismelor si rationamentelor economice care l-au condus pe autor la savarsirea faptului monopolist;
- determinarea pietei (lor) relevante romanesti (dr. anti-monopol roman nu este interesat inca de efectele anti-concurentiale pe alte piete nationale ale unui fapt savarsit sau conceput in Romania) pe care s-a produs faptul monopolist (sunt necesare cat mai multe informatii statistice si studii de piata care sa provina de la terti independenti, cu reputatie. De asemenea, trebuie inteles in ce masura produsele aceluiasi agent economic sunt comercializate pe aceeasi piata relevanta sau pe piete diferite. Este necesara o interactiune stransa intre jurist, analist economic, agenti de vanzari si tehnicieni, ingineri, etc. care fabrica un anumit produs sau presteaza un anumit serviciu pentru a intelege particularitatile produsului/ serviciului in cauza si masura in care este intersanjabil cu alte produse/ servicii). In general, Consiliul Concurentei favorizeaza stabilirea pietelor relevante pe baza valorica, si nu ca volum (unitati, numar total de produse vandute, etc.). Exista insa situatii in care doreste sa cunoasca piata atat valoric, cat si ca volum;
- stabilirea barierelor la intrare pe piata relevanta (costul unei investitii noi si perioada ei de amortizare; existenta unor cerinte administrative –licente, autorizatii adm., etc.- pentru importul sau comercializarea produsului/ serviciului in cauza pe piata romaneasca; cat de mult este deschisa piata romaneasca la produsele / serviciile venite din afara tarii; determinarea importantei marcilor pe piata relevanta; importanta efortului de marketing si valoarea lui pentru a castiga cota de piata; rolul contractelor de distributie exclusiva, licentelor, contractelor de cumparare exclusiva pe piata relevanta; rolul R&D pentru dobandirea si extinderea cotei de piata a produselor/ serviciilor in cauza),
- evaluarea structurii pietei relevante, pentru a determina daca piata este concurentiala sau nu (numarul de concurenti si puterea lor pe piata - la acest punct al analizei, un rol important il are determinarea gradului de concentrare a pietei. Pentru a cunoaste gradul de concentrare al pietei, se foloseste deseori indicele Herfindahl-Hirschman (HHI) care se calculeaza prin insumarea cotei de piata a fiecarui agent economic ridicata la patrat. Daca indicele HHI are o valoare mai mica de 1,000, concentrarea este prezumata redusa, intre 1,000 si 1,800 este prezumata medie si peste 1,800 este considerate ridicata. Cu cat piata este mai concentrata, cu atat faptele care au impact asupra concurentei sunt apreciate mai restrictiv; evolutia preturilor pe acea piata in ultimii 3 ani si tendinta de evolutie pe urmatorii 3 ani, evolutia cererii si a ofertei pe ultimii trei ani, etc. In aceasta etapa a analizei, un rol foarte important cu impact fundamental in solutia/ decizia finala este il joaca intelegerea rolului pe care il joaca diferiti factori economici, sociali si uneori politici si in mecanismul de formare a pretului produsului/ serviciului). In analiza moderna a faptului monopolist, analiza evolutiei in timp si a structurii preturilor pe piata relevanta joaca un rol fundamental;
- stabilirea pozitiei autorului pe acele piete relevante afectate de faptul sau (cota sa de piata si in unele cazuri, cotele de piata ale concurentilor celor mai importanti. In acest context are loc si stabilirea cifrei de afaceri a agentului economic autor in anul anterior savarsirii faptului monopolist – atat cifra de afaceri generala (totala), cat si cea alocabila pietei relevante a faptului monopolist (amenda adm. se aplica la cifra de afaceri totala alocabila Romaniei ???, cifra de afaceri aferenta pietei analizate permite sa se inteleaga cat de importanta este activitatea analizata pentru agentul economic respectiv);
- identificarea ag.ec. care sunt concurenti directi ai autorului faptei si a celor care nu concureaza direct cu el (in cazul in care nu exista concurenta intre agentii economici participanti la o intelegere monopolista, legislatia anti-monopol este mai permisiva);
- identificarea normelor legale care au fost incalcate prin faptul monopolist si a jurisprudentei adm.si judiciare in legatura cu ele. Cunoasterea si intelegerea modului in care sunt interpretate de catre doctrina, Consiliul Concurentei si instante (daca exista);
- analiza elementelor componente ale faptului monopolist si a faptului in intregul sau, pentru a vedea in ce masura a incalcat litera si/sau spiritul legii (in aceasta etapa, sunt aplicabile toate elementele de rationament aratate mai sus);
- in majoritatea cazurilor, este recomandabila si efectuarea unui studiu de drept comparat al aplicarii (mai ales in Uniunea Europeana) a prevederilor similare cu cele romanesti aflate in discutie (din perspectiva avocatului autorului, este bine daca se poate identifica o tendinta de analiza/ sanctionare sau o practica la nivelul UE care este favorabila autorului).