Drept

III. 1. 1. Noţiuni generale

Codul comercial prevede condiţiile care trebuie să fie îndeplinite pentru ca o persoană fizică să dobândească această calitate. În opinia art. 7 Cod com., comerciantul individual este persoana fizică ce săvârşeşte acte de comerţ, având comerţul ca profesiune obişnuită.

Constituţia României consacră, în art. 48, principiul libertăţii economice. Recunoaşterea acestui principiu înseamnă că orice persoană fizică are acces la o activitate economică, la libera iniţiativă, are libertatea să exercite profesiunea comercială.

Conform Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent persoanele fizice, cetăţeni români sau cetăţeni străini care provin din statele membre ale Uniunii Europene şi din statele aparţinând Spaţiului Economic European, pot desfăşura activităţi economice pe teritoriul României, în mod independent sau pot constitui asociaţii familiale în condiţiile acestei legii.

Persoanele fizice şi asociaţiile familiale pot fi autorizate să desfăşoare activităţi economice în toate domeniile, meseriile şi ocupaţiile, cu excepţia celor reglementate prin legi speciale.

Asociaţia familială se poate înfiinţa la iniţiativa unei persoane fizice şi se constituie din membrii de familie ai acesteia. Sunt consideraţi membrii unei familii, în acest sens, soţul, soţia şi copiii acestora care au împlinit vârsta de 16 ani, la data autorizării asociaţiei familiale, precum şi rudele acestora până la gradul al patrulea inclusiv.

În cazul desfăşurării activităţii în contextul dreptului de stabilire, asociaţia familială se constituie din membrii de familie care au domiciliul sau reşedinţa în România.

Asociaţia familială este reprezentată în relaţiile cu terţii de persoana din iniţiativa căreia s-a înfiinţat sau de persoana împuternicită de aceasta, în baza unei procuri autentificate.

Persoana fizică care desfăşoară activităţi economice în mod independent, precum şi persoanele fizice care sunt membri ai asociaţiilor familiale au calitatea de angajat propriu. Calitatea de angajat propriu se referă la dreptul de a fi asigurat în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, al asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii

Accesul liber la profesiunea comercială cunoaşte, însă, anumite limite stabilite de lege, limite ce au un fundament diferit.

Astfel, legea stabileşte anumite condiţii speciale privind capacitatea persoanei fizice de a desfăşura o activitate comercială, pentru a proteja anumite categorii de persoane de consecinţele grave ale angajării în raporturi juridice în calitate de comerciant. Totodată, prin lege sunt stabilite anumite incompatibilităţi, decăderi, interdicţii de exercitare a comerţului, precum şi o serie de autorizaţii pentru a putea desfăşura o activitate comercială. Toate acestea sunt justificate de necesitatea protejării interesului general, prin respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri.

III. 1. 2. Condiţiile cerute persoanei fizice pentru a fi comerciant

Pentru a dobândi calitatea de comerciant, adică pentru a putea săvârşi fapte de comerţ obiective, cu caracter profesional şi în nume propriu, persoana fizică trebuie să aibă capacitatea deplină de exerciţiu. Concluzia se desprinde din interpretarea sistematică a dispoziţiilor Codului comercial şi ale Legii nr. 300/2004.

Pot desfăşura activităţi economice în mod independent sau în cadrul asociaţiilor familiale persoanele fizice care îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

1. a) au împlinit vârsta de 18 ani, în cazul persoanelor fizice ce solicită autorizarea pentru desfăşurarea de activităţi economice în mod independent şi a persoanelor fizice care au iniţiativa constituirii asociaţiei familiale, respectiv vârsta de 16 ani, în cazul membrilor asociaţiei familiale;
2. b) starea sănătăţii le permite desfăşurarea activităţii pentru care se solicită autorizaţia;
3. c) au calificarea - pregătire profesională sau, după caz experienţă profesională -, necesară pentru a desfăşura activitatea economică pentru care se solicită autorizaţia;
4. d) nu au fost condamnate penal prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru săvârşirea de fapte sancţionate de legile financiare, vamale şi cele care privesc disciplina financiar-fiscală de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal;
5. e) îndeplinesc condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului, protecţiei muncii şi apărării împotriva incendiilor şi cerinţele reglementărilor specifice protecţiei consumatorului pentru activitatea desfăşurată, precum şi normele de calitate a produselor şi serviciilor

puse pe piaţă.

III. 1. 2. 1. Incapacităţi

Potrivit dispoziţiilor legale, nu au capacitatea de a fi comercianţi minorul şi persoana pusă sub interdicţie. Întrucât sunt lovite de incapacitate, aceste persoane nu pot dobândi calitatea de comercianţi, chiar dacă săvârşesc fapte de comerţ în condiţiile articolului 7 C. com.

III. 1. 2. 2. Incompatibilităţi

Prin definiţie, activitatea comercială urmăreşte realizarea unui profit. De aceea, ea nu poate fi exercitată de persoanele care au anumite funcţii sau exercită anumite profesiuni care privesc interesele generale ale societăţii, întrucât există o incompatibilitate de interese.

Constituţia României prevede, în acest sens, că funcţia de judecător (art. 125 al. 3) şi cea de procuror (art. 132 al. 2)  sunt incompatibile cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. Aşadar, magistraţii nu pot exercita profesiunea de comerciant.

Pentru aceleaşi considerente, nu pot exercita profesiunea de comerciant diplomaţii şi cadrele militare, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

De asemenea, prin Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, este stabilită, implicit, o incompatibilitate a funcţionarilor publici de a avea calitatea de comerciant.

În mod tradiţional, se consideră că există o situaţie de incompatibilitate şi în privinţa celor care exercită profesii liberale (ne referim la cei ce practică avocatura, medicina şi la notarii publici).

Spre deosebire de incapacitate, aşa cum s-a susţinut în literatura juridică, incompatibilitatea nu împiedică pe cel ce exercită comerţul să devină comerciant, cel în cauză având toate obligaţiile profesionale ale comercianţilor dar, cel ce a încălcat legea prin care e instituită incompatibilitatea este sancţionat conform normelor în vigoare.

III. 1. 2. 3. Decăderi

Asigurarea legalităţii şi moralităţii activităţii comerciale, precum şi protejarea demnităţii profesiunii comerciale impun ca, în cazul săvârşirii unor fapte grave, comercianţii să fie decăzuţi din dreptul de a exercita o profesiune comercială. Pentru că această sancţiune constituie o îngrădire a drepturilor unei persoane, ea nu poate interveni decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.

III. 1. 2. 4. Interdicţii

În anumite cazuri, exercitarea activităţii comerciale este supusă unor interdicţii. Pentru ocrotirea unor interese generale ale societăţii, prin lege s-a statuat că anumite activităţi nu pot fi exercitate pe baza liberei iniţiative (avem în vedere fabricarea şi comercializarea de echipament militar, muniţii şi armament, fabricarea şi comercializarea de droguri şi narcotice etc.).

III. 1. 3. Autorizarea. Procedura de autorizare. Anularea autorizaţiei

Persoana fizică care desfăşoară activităţi economice în mod independent şi asociaţia familială trebuie să deţină autorizaţia şi certificatul de înregistrare eliberate în condiţiile legii.

În vederea emiterii autorizaţiei pentru desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau în cadrul unei asociaţii familiale, trebuie să se asigure la primăria competentă o documentaţie care va cuprinde:

1. a) cerere-tip; în cazul asociaţiei familiale trebuie să conţină semnăturile tuturor membrilor asociaţiei;
2. b) rezervarea denumirii la oficiul registrului comerţului;
3. c) certificatul de cazier fiscal al persoanei solicitante, respectiv al fiecărui membru al asociaţiei familiale, în original. Cetăţenii străini neînregistraţi fiscal în România au obligaţia să prezinte o declaraţie pe propria răspundere autentificată, din care să rezulte că nu au datorii fiscale şi că nu au săvârşit fapte de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal, sancţionate de legile financiare, vamale şi cele care privesc disciplina financiar-fiscală;
4. d) copii de pe actele de identitate;
5. e) în cazul desfăşurării activităţii în contextul dreptului de stabilire - actele din care să rezulte domiciliul sau reşedinţa;
6. f) certificatul medical pentru persoana fizică, respectiv pentru fiecare membru al asociaţiei familiale, prin care se atestă că starea sănătăţii le permite desfăşurarea activităţii pentru care se solicită autorizaţia, eliberat de medicul de familie sau de o unitate sanitară;
7. g) declaraţia-tip pe propria răspundere că îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului, protecţiei muncii şi apărării împotriva incendiilor, precum şi reglementările specifice protecţiei consumatorului pentru activitatea desfăşurată şi normele de calitate a produselor şi serviciilor puse pe piaţă;
8. h) copii de pe documentele care dovedesc pregătirea profesională sau, după caz, experienţa profesională, pentru desfăşurarea activităţii pentru care solicită autorizarea.

În cazul în care pentru practicarea unor activităţi economice, ocupaţii sau meserii sunt prevăzute, prin acte normative, cerinţe de pregătire profesională şi/sau de atestare specifice, persoana fizică sau, după caz, reprezentantul asociaţiei familiale trebuie să depună dovada îndeplinirii cerinţelor respective.

În cazul în care activitatea economică pentru care se solicită autorizarea nu necesită calificare, persoana fizică nu va prezenta dovada pregătirii sau experienţei profesionale.

Calificarea profesională dobândită în România poate fi dovedită cu următoarele documente, după caz:

1. a) diploma, certificatul sau adeverinţa prin care se dovedeşte absolvirea unei instituţii de învăţământ preuniversitar sau universitar;
2. b) certificatul de absolvire a unei forme de pregătire profesională, organizată în condiţiile legii în vigoare la data eliberării acestuia;
3. c) certificatul de competenţă profesională, eliberat de instituţiile abilitate conform legislaţiei în vigoare;
4. d) cartea de meşteşugar, obţinută în condiţiile prevăzute de actele normative în vigoare la data eliberării acesteia;
5. e) carnetul de muncă al solicitantului, din care să reiasă că acesta a fost încadrat în muncă pe o durată de minim 2 ani în activitatea, meseria sau ocupaţia pentru care se solicită autorizarea;
6. f) declaraţie de notorietate cu privire la abilitatea de a desfăşura activitatea pentru care se solicită autorizarea, eliberată de primarul localităţii respective în mod gratuit în cazul meseriilor tradiţionale artizanale;
7. g) alte dovezi care să ateste experienţa profesională.

Persoanele fizice care au dobândit calificarea în străinătate trebuie să depună pentru obţinerea autorizaţiei, după caz:

1. a) atestatul de recunoaştere şi/sau echivalare eliberat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, pentru diploma, certificatul sau adeverinţa prin care se dovedeşte absolvirea unei instituţii de învăţământ preuniversitar sau universitar;
2. b) atestatul de recunoaştere a calificării dobândite în străinătate, în afara sistemului de învăţământ, eliberat de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, în condiţiile stabilite prin Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 701/2003 pentru desemnarea instituţiei care să recunoască automat documentele care

dovedesc calificarea dobândită în străinătate, în afara sistemului de învăţământ, de cetăţeni români sau cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene şi ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European.

Autorizaţia pentru desfăşurarea de către persoane fizice a unor activităţi economice în mod independent, precum şi pentru înfiinţarea şi funcţionarea de asociaţii familiale, denumită în continuare autorizaţie, se eliberează, la cerere:

1. a) în cazul desfăşurării activităţii în contextul dreptului de stabilire, de către primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, respectiv ai sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială solicitanţii îşi au domiciliul sau reşedinţa;
2. b) în cazul desfăşurării activităţii în contextul prestării de servicii, de către primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, respectiv ai sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială solicitanţii vor presta activităţile respective.

Primăria are obligaţia ca în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de autorizare sau, după caz, de completare a autorizaţiei, să elibereze autorizaţia şi copia certificată a acesteia.

Autorizaţia va cuprinde în mod obligatoriu:

1. a) datele de identificare a emitentului autorizaţiei;
2. b) datele de identificare a persoanei fizice care va desfăşura activităţi economice în mod independent sau a persoanei din iniţiativa căreia se înfiinţează asociaţia familială şi a membrilor acesteia;
3. c) activitatea principală şi, după caz, activităţile secundare pentru care se eliberează autorizaţia, codificate conform Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN;
4. d) locul de desfăşurare a activităţii principale şi, după caz, a activităţilor secundare;
5. e) data eliberării autorizaţiei şi numărul de înregistrare al acesteia.

Pentru persoanele fizice, cetăţeni români sau cetăţeni străini care provin din statele membre ale Uniunii Europene şi din statele aparţinând Spaţiului Economic European care exercită în mod legal o activitate economică, ce face obiectul legii nr. 300/2004, într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în care sunt stabilite, şi care solicită desfăşurarea activităţii respective în România în contextul prestării de servicii, autorizaţia va fi eliberată de primării în baza cererii şi a documentului care atestă că solicitantul desfăşoară în statul de provenienţă în mod legal activitatea pentru care solicită autorizarea.

O persoană fizică care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau o asociaţie familială are dreptul de a deţine o singură autorizaţie.

Pentru desfăşurarea altei activităţi care nu este prevăzută în autorizaţie, este necesară completarea autorizaţiei.

Anularea autorizaţiei se realizează în baza cererii de renunţare sau când una dintre condiţiile de autorizare nu mai este îndeplinită.

Cererea de renunţare la autorizaţie se adresează în scris autorităţii administraţiei publice locale emitente de către persoana fizică care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau de către reprezentantul asociaţiei familiale şi se soluţionează în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

Emitentul va transmite lunar la oficiul registrului comerţului cazurile de anulare a autorizaţiei, prevăzute în prezenta lege, împreună cu originalul certificatelor de înregistrare şi va comunica aceste cazuri şi organelor fiscale competente aflate pe raza teritorială a autorităţii publice emitente.

Anularea autorizaţiei atrage radierea din oficiu din Registrul Comerţului a persoanei fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau a asociaţiei familiale.

Persoanelor fizice, cetăţeni străini, care desfăşoară activităţi economice pe teritoriul României, autorizate în conformitate cu prevederile legii nr. 300/2004, li se aplică regimul valutar stabilit prin reglementările Băncii Naţionale a României.

Organele de control competente conform dispoziţiilor legale în vigoare vor verifica prin sondaj periodic respectarea condiţiilor de autorizare de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent şi asociaţiile familiale autorizate.

În cazul în care se constată că una dintre condiţiile de autorizare nu este îndeplinită, autoritatea care a emis autorizaţia va fi notificată în vederea anulării autorizaţiei. Anularea autorizaţiei în această situaţie atrage radierea din Registrul comerţului fără plata taxelor prevăzute de lege.

III. 1. 4. Procedura de înregistrare în Registrul Comerţului

În vederea eliberării certificatului de înregistrare, primăriile au obligaţia să ia măsurile necesare pentru a asigura obţinerea cazierului fiscal şi dovada rezervării denumirii firmei necesare pentru eliberarea şi depunerea autorizaţiei, în copie certificată, la oficiul registrului comerţului.

Depunerea autorizaţiei în copie certificată de oficiul registrului comerţului se realizează în termen de maxim 3 zile de la eliberarea acesteia. În cazul în care transmiterea cazierului fiscal şi dovada rezervării denumirii firme în copie certificată se face prin poştă, taxele poştale aferente sunt suportate din taxa de eliberare a autorizaţiei.

Prin excepţie de la dispoziţiile art.6 alin.(1) din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrarea în registrul comerţului a comercianţilor persoane fizice şi asociaţii familiale se face numai pe baza autorizaţiei emise de primari.

În termen de 7 zile lucrătoare de la primirea documentelor transmise de primărie, oficiul registrului comerţului va emite şi va transmite către primărie certificatul de înregistrare.

Data comunicării certificatului de înregistrare către comerciant va fi transmisă de către primării organelor fiscale competente din structura teritorială a Ministerului Finanţelor Publice, pentru evidenţa fiscală.

Transmiterea se face în scris, nominal, în intervalul cuprins între prima şi a cincea zi a fiecărei luni, pentru luna anterioară.

Primăriile au obligaţia să notifice instituţiilor abilitate cu supravegherea respectării de către comercianţi a legislaţiei specifice în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului, protecţiei muncii şi apărării împotriva incendiilor, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a funcţionării comercianţilor, despre eliberarea autorizaţiei şi a certificatului de înregistrare.

Autoritatea competentă să elibereze documentele care atestă experienţa profesională dobândită în România, pentru persoanele care doresc să desfăşoare în statele membre ale Uniunii Europene şi în statele aparţinând Spaţiului Economic European astfel de activităţi economice se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

Respingerea cererii de autorizare şi refuzul înregistrării în Registrul comerţului în mod nejustificat, precum şi măsura anulării autorizaţiei pot fi contestate în instanţă, în condiţiile legii.