2.1. Contractul de transport aerian de marfuri în trafic intern
Contractul de transport aerian de marfuri este aceea conventie prin care operatorul de transport aerian se obliga sa transporte marfurile pe calea aerului, sa le pazeasca si sa le predea la destinatie, in schimbul unei taxe de transport, platita de cealalta parte - expeditorul marfii.
Transporturile aeriene interne sunt acelea executate in limitele teritoriale ale statului nostru, fara escala pe un aeroport situat pe teritoriul unui stat strain. Toate transporturile aeriene sunt reglementate prin dispozitiile Codului aerian roman din 2001.
Contractul de transport aerian se incheie pe baza prezentarii de catre expeditor a marfii ce urmeaza a fi transportata, plata taxei de transport si eliberarea de catre transportator a scrisorii de transport aerian.
Scrisoarea de transport aerian de marfuri in trafic intern cuprinde urmatoarele mentiuni: datele de identificare a transportului aerian, a expeditorului si destinatarului; aeroportul de decolare si cel de destinatie; felul si cantitatea incarcaturii; modul de ambalare; volumul si numarul coletelor; valoarea rambursului; locul si data emiterii documentului.
Transportatorul aerian este in drept sa refuze primirea unei incarcaturi la transport, solicitata de client in situatia in care:
- transportul este anulat sau suspendat prin dispozitia organelor de stat competente, din cauza unor conditii tehnice sau meteorologice deosebite;
- transportul este interzis prin dispozitia organului de stat competent pe motiv de pericol pentru securitatea zborului sau a incarcaturii (arme, munitii, materiale inflamabile etc.);
- transportul nu poate avea loc din lipsa de aeronave sau, desi exista, cele existente nu corespund pentru caracteristicile marfii care trebuie transportata sau incarcatura a fost completata potrivit certificatului de navigabilitate.
Pentru a putea fi primite la transportul pe calea aerului, marfurile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie admise la transport prin dispozitiile egale; b) marfurile si ambalarea lor sa nu prezinte pericol pentru aeronava, calatori sau alte bunuri; c) sa fie cantarite si insotite de documentele necesare; d) ambalajul sa corespunda transportului aerian si sa asigure integritatea incarcaturii; e) fiecare colet sa aiba o eticheta care sa indice adresa expeditorului si destinatarului; f) marfurile sa fie predate in timpul programului de lucru sau la orele indicate de transportator.
Transportatorul aerian are obligatia de a transporta incarcatura la destinatie, in bune conditiuni si in termenul stabilit.
Pentru realizarea creantelor sale, transportatorul aerian are un drept de retentie asupra marfurilor precum si un privilegiu asupra pretului obtinut din vanzarea lor. Acest drept de retentie asupra marfurilor dureaza pana la predarea lor destinatarului.
Transportatorul are obligatia de a aviza si elibera marfurile numai destinatarului indicat in scrisoarea de transport aerian si pe baza semnaturii acestuia pe documentul de transport.
2.2. Transporturile aeriene internationale de marfuri
Potrivit art. 4 din Convenţia de la Montreal din 28 mai 1999, pentru transportul de mărfuri se va elibera o scrisoare de transport aerian. Utilizarea oricărui alt mijloc prin care se realizează înregistrarea informaţiilor cu privire la transportul care se efectuează se poate substitui eliberării unei scrisori de transport aerian. În cazul în care se folosesc alte asemenea mijloace, transportatorul va elibera expeditorului, la cererea acestuia, o chitanţă de primire a mărfii, care să permită identificarea expediţiei şi accesul la informaţiile conţinute în înregistrările efectuate prin aceste alte mijloace.
Aşadar, contractul de transport internaţional de mărfuri se încheie sub forma scrisorii de transport aerian (Air Waybill), sau sub forma chitanţei de primire a mărfii care face dovada încheierii contractului, primirea mărfii la transport de către transportatorul aerian, precum şi condiţiile transportului.
Scrisoarea de transport aerian este întocmită de expeditor în trei exemplare originale dintre care primul exemplar poartă menţiunea "pentru transportator" şi este semnat de către expeditor, al doilea exemplar poartă menţiunea "pentru destinatar" şi este semnat de către expeditor şi transportator iar al treilea exemplar este semnat de transportator şi este înmânat de acesta expeditorului, după acceptarea mărfii.
Semnătura transportatorului şi cea a expeditorului pot fi tipărite sau înlocuite de o ştampilă.
Dacă, la cererea expeditorului, transportatorul întocmeşte scrisoarea de transport aerian, se va considera, până la proba contrară, că transportatorul a acţionat în numele expeditorului (art. 7 din Convenţia de la Montreal).
Pe lângă cele trei exemplare originale, scrisoarea de transport aerian mai cuprinde: recipisa de primire a mărfii, exemplarul pentru formalităţile de vamă la destinaţie şi câte o copie pentru cărăuş şi agenţii acestuia.
În scrisoarea de transport aerian sunt cuprinse următoarele menţiuni:
- aeroportul de decolare şi cel de destinaţie, indicându-se şi statele pe teritoriul cărora se află;
- dacă punctele de plecare şi de destinaţie sunt situate pe teritoriul unui singur stat parte şi dacă unul sau mai multe puncte de escală sunt situate pe teritoriul unui alt stat, indicarea a cel puţin unuia dintre aceste puncte de escală;
- felul şi greutatea mărfii;
- dimensiunile şi ambalajul, precum şi numărul coletelor.
Expeditorului îi revine obligaţia de a da toate lămuririle necesare şi să anexeze la scrisoarea de transport aerian documentele necesare pentru îndeplinirea de către transportator a formalităţilor vamale, fiscale, sanitare etc.
Expeditorul va răspunde pentru exactitatea datelor înscrise în scrisoarea de transport aerian, precum şi pentru orice daună suferită de transportator sau de oricare altă persoană faţă de care răspunderea transportatorului poate fi antrenată din cauza indicaţiilor şi declaraţiilor false, inexacte sau incomplete.
În transporturile internaţionale aeriene de mărfuri, prin convenţia părţilor, scrisoarea de transport, poate avea forma unui titlu reprezentativ al mărfii.
Potrivit prevederilor Convenţiei de la Montreal (art. 12), expeditorul, în virtutea dreptului de dispoziţie asupra mărfii, poate dispune modificarea contractului de transport. Astfel, expeditorul poate dispune următoarele modificări:
- retragerea mărfii de la aeroportul de plecare sau de destinaţie;
- reţinerea mărfii pe parcursul transportului la orice aterizare;
- solicitarea ca marfa să fie predată la destinaţie sau pe parcursul transportului unei persoane, alta decât destinatarul desemnat iniţial;
- solicitarea ca marfa să fie returnată la aeroportul de plecare.
În exercitarea acestui drept expeditorul nu trebuie să aducă prejudicii transportatorului sau altor expeditori şi trebuie să ramburseze orice cheltuieli care decurg din exercitarea acestui drept.
În cazul în care îndeplinirea instrucţiunilor expeditorului este imposibilă, transportatorul trebuie să informeze imediat expeditorul.
Dacă transportatorul execută instrucţiunile expeditorului referitoare la dispunerea mărfii, fără a solicita întocmirea exemplarului din scrisoarea de transport aerian sau a chitanţei de primire a mărfii care revine acestuia din urmă, transportatorul este răspunzător, fără atingerea dreptului său la despăgubire din partea expeditorului, pentru orice pagubă care ar putea fi cauzată în acest mod oricărei persoane care este în mod legal în posesia acestui exemplar din scrisoarea de transport aerian sau a chitanţei de primire a mărfii.
Dreptul conferit expeditorului încetează în momentul în care începe dreptul acordat destinatarului. Totuşi, dacă destinatarul refuză să accepte marfa sau nu poate fi contactat, expeditorul îşi reia dreptul de dispoziţie.
Transportatorul aerian răspunde, pentru daunele cauzate prin pierderea (totală sau parţială) sau avarierea mărfii, când evenimentul care a pricinuit daunele respective s-a produs în timpul călătoriei aeriene, deci în timpul cât mărfurile se aflau în paza transportatorului, pe aerodrom, în magazie sau la bordul aeronavei precum şi pentru daunele cauzate de executarea cu întârziere a transportului.
Potrivit art. 26 din Convenţia de la Montreal, orice clauză stabilită de părţi prin care s-ar urmări înlăturarea sau stabilirea unei limite inferioare a răspunderii transportatorului în raport cu cea fixată prin Convenţie, este lovită de nulitate.
În cazul pierderii totale a mărfii, recunoscută de transportator, sau după expirarea a 7 zile de la data când trebuia să sosească marfa, destinatarul poate să treacă la valorificarea drepturile ce decurg din contractul de transport, faţă de transportator (art. 13 alin. 3 din Convenţia de la Montreal).
Transportatorul nu este răspunzător dacă se dovedeşte şi în măsura în care dovedeşte că distrugerea, pierderea sau deteriorarea mărfii s-a datorat:
- a) unui defect al mărfii, calităţii sau viciului acesteia;
- b) ambalării necorespunzătoare a mărfii, efectuată de către o altă persoană decât transportatorul, prepuşii sau mandatarii acestuia;
- c) unei stări de război sau conflict armat;
- d) unei acţiuni a autorităţii publice realizate în legătură cu intrarea, ieşirea sau tranzitul mărfii.
Transportul aerian, în sensul paragrafului de mai sus include perioada în care marfa se află în grija transportatorului.
Perioada transportului aerian nu se extinde asupra transportului terestru, maritim sau pe căi navigabile interioare, efectuat în afara unui aeroport. Totuşi, dacă un astfel de transport se realizează în aplicarea unui contract de transport aerian, în scopul încărcării, expedierii sau transbordării, orice pagubă este considerată, până la proba contrară, ca fiind rezultatul unui eveniment care a avut loc în timpul transportului aerian. Dacă transportatorul, fără consimţământul expeditorului, utilizează alt mod de transport pentru a efectua o parte sau întregul transport care, conform contractului încheiat între părţi, urma să fie transport aerian, respectivul transport efectuat prin alt mod de transport este considerat ca fiind inclus în perioada transportului aerian (art. 18 din Convenţia de la Montreal).
Primirea fără reclamaţie de către destinatar a mărfurilor constituie, până la proba contrară, dovada că acestea au fost predate în bună stare şi în conformitate cu documentul de transport.
În caz de deteriorare destinatarul trebuie să adreseze transportatorului o reclamaţie imediat după descoperirea deteriorării şi cel mai târziu într-un interval de 14 zile de la data primirii mărfurilor. În caz de întârziere, reclamaţia trebuie făcută cel mai târziu într-un termen de 21 de zile de la data la care mărfurile au fost puse la dispoziţia sa.
Orice reclamaţie trebuie formulată în scris şi remisă sau expediată în termenul menţionat mai sus.
Dacă nici o reclamaţie nu este făcută în termenul menţionat mai sus, nici o acţiune nu va fi întreprinsă împotriva transportatorului, cu excepţia cazului de fraudă din partea acestuia (art. 31 din Convenţia de la Montreal).
Acţiunea în responsabilitate trebuie să fie introdusă, la cererea reclamantului, pe teritoriul unuia dintre statele părţi, fie înaintea tribunalului de la domiciliul transportatorului sau de la locul sediului său principal de afaceri sau de la locul sediului său de afaceri unde a fost încheiat contractul, fie înaintea tribunalului de la locul de destinaţie.
Părţile la contractul de transport de marfă pot stipula soluţionarea prin arbitraj a oricărui diferend referitor la răspunderea transportatorului, în baza Convenţiei de la Montreal. Respectiva înţelegere va fi consemnată în scris.
Procedura de arbitraj se desfăşoară, la alegerea reclamantului, în una dintre jurisdicţiile tribunalului la care face referire art. 33 din Convenţie.
Dreptul la despăgubire este anulat dacă acţiunea în responsabilitate nu este introdusă în termen de 2 ani de la data sosirii la destinaţie sau de la data la care aeronava ar fi trebuit să sosească sau de la data încetării transportului.
Metoda de calcul al acestei perioade este determinată de legislaţia aplicată de tribunalul sesizat asupra cazului.