Sistemul bugetar al fiecărei ţări cuprinde ansamblul relaţiilor şi al formelor organizatorice prin care se asigură formarea, repartizarea şi utilizarea fondurilor bugetare. Problema esenţială a structurării oricărui sistem bugetar derivă din ierarhizarea dreptului de decizie asupra folosirii resurselor bugetare, care impune instituirea unui anumit sistem de venituri cuvenite fiecărei verigi, precum şi modalităţii specifice de încasare a veniturilor şi de alocare pe destinaţii a resurselor bugetare. Sub aspect organizatoric şi funcţional deosebim sistem bugetar de tip federal şi de tip unitar. Sistemul bugetar de tipfederal este constituit din trei verigi:
- bugetul federaţiei;
•bugetul unităţilor teritoriale constituente al federaţiei;
•bugetul local.
Sistemul bugetar de tipunitar este constituit din două verigi:
- bugetul administraţiei centrale de stat;
- bugetul local al unităţilor administrativ – teritoriale.
Sistemul bugetar al Republicii Moldova este unul de tip unitar. În conformitate
cu Legea Republicii Moldova „Privind sistemul bugetar si procesul bugetar”, Nr.847
din 24.05.96 menţionează :“Sistemul bugetar este un sistem unitar de bugete şi
fonduri, care constituie bugetul public naţional, cuprinzînd:
a) bugetul de stat;
b) bugetul asigurărilor sociale de stat;
c) bugetele unităţilor administrativ-teritoriale;
d) fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.
Bugetul de stat reflectă, prin indicatorii săi, relaţiile financiare exprimate de
cheltuielile corespunzătoare realizării obiectivelor şi acţiunilor de interes naţional, respectiv resursele financiare mobilizate la dispoziţia statului (Guvernului). Între categoriile de cheltuieli incluse în acest buget se remarcă cele pentru realizarea acţiunilor considerate de importanţă naţională în domeniile social-cultural, apărarea ţării, protecţia socială etc., iar dintre formele sub care se regăsesc resursele curente (ordinare) se disting impozitele (directe şi indirecte) în timp ce ca formă a resurselor extraordinare se apelează, de regulă, la împrumuturile de stat.
Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) evidenţiază, la rîndul lor,
relaţiile financiare corespunzătoare cheltuielilor pentru acţiuni specifice colectivităţilor locale, respectiv cele aferente formării veniturilor proprii sau sumelor ce se primesc de la bugetul superior (de stat sau cel al raionului/municipiului respectiv). Bugetele UAT asigură cu resurse financiare efectuarea măsurilor pentru satisfacerea necesităţilor social-economice şi culturale ale populaţiei şi pentru dezvoltarea teritoriului din subordine.
Unităţile administrativ-teritoriale (precum şi bugetele lor) sunt de două niveluri:
- autorităţile administraţiei publice locale de nivelul I, care sunt constituite şi
activează pe teritoriul satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor) pentru promovarea
3
intereselor şi soluţionarea problemelor colectivităţilor locale. Autoritatea
administraţiei publice locale de nivelul I este reprezentată de:
1. Consiliul local – organ legislativ
2. Primarul localităţii – organ executiv
- autorităţile administraţiei publice locale de nivelul II, care sunt constituite şi activează pe teritoriul raioanelor, municipiilor şi altor unităţi teritoriale, pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei UAT respective. Autoritatea administraţiei publice locale de nivelul II este reprezentată de:
- Consiliul raional – organ legislativ
- Preşedintele raionului – organ executiv
Consiliile locale, consiliile raionale, primarii, preşedinţii raioanelor au conform legislaţiei, anumite atribuţii în domeniul finanţelor publice locale, care prin Legea privind finanţele publice locale sunt aduse în concordanţă cu noile structuri administrativ
Conform cadrului legal, UAT îşi elaborează şi aprobă bugetele anuale proprii în
limita resurselor financiare disponibile care se formează din:
- venituri proprii, formate din impozitele şi taxele locale, prevăzute pe fiecare teritoriu în parte, în conformitate cu Codul Fiscal şi se virează direct şi integral la bugetele respective.
- mijloace speciale, acestea sunt veniturile instituţiei publice, în condiţiile autorizate prin acte normative, de la efectuarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată, precum şi din donaţiile, sponsorizările şi din alte mijloace băneşti intrate legal în posesia instituţiei publice.
- defalcări de la veniturile generale de stat, conform normativelor procentuale
stabilite prin legea bugetară anuală.
- transferuri de la bugetul de stat, acestea sunt mijloacele financiare alocate, conform prevederilor legale, cu titlu definitiv şi în sumă absolută, de la bugetul de stat la bugetele raionale, sau de la bugetele raionale către bugetele locale pentru nivelarea posibilităţilor financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale, în scopul asigurării exercitării unor anumite funcţii publice, finanţării domeniilor de activitate, ce sunt în competenţa autorităţilor publice locale
- fonduri speciale, reprezintă mijloacele băneşti pentru susţinerea unor
programe de interes local, cu respectarea dispoziţiilor legale.
Cheltuielile anuale ale bugetelor UAT revin în responsabilitatea autorităţii reprezentative şi deliberative respective şi se aprobă numai în limita resurselor financiare disponibile. Acestea ţin de domeniul învăţămîntului, sănătăţii, culturii şi artei, sportului şi acţiunilor pentru tineret, etc.
Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) cuprinde relaţiile financiare
exprimate prin cheltuieli specifice acestui domeniu, concretizate în plata pensiilor, ajutoarelor şi indemnizaţiilor, protecţiei sociale, respectiv prin veniturile caracteristice acestui domeniu, în primul rînd contribuţiile pentru asigurări sociale.
BASS este o componentă a bugetului public naţional, definindu-se drept un plan financiar anual în care se reflectă constituirea, repartizarea şi folosirea fondurilor băneşti destinate protejării salariaţilor şi pensionarilor, precum şi familiilor lor. Separarea de bugetul de stat face posibilă utilizarea fondurilor proprii ale bugetului
4
asigurărilor sociale de stat pentru protecţia cetăţenilor, iar dacă la sfîrşitul exerciţiului financiar rămîn resurse neutilizate, acestea se raportează în bugetul anului următor şi nu se distribuie către alte bugete.
Sursele de alcătuire a veniturilor bugetului asigurărilor de stat îşi au originea în:
contribuţii pentru asigurările sociale; contribuţii parţiale ale salariaţilor la obţinerea biletelor pentru odihnă sau tratament; contribuţii diferenţiate ale pensionarilor la obţinerea biletelor pentru tratament; contribuţii pentru ajutorul de şomaj, alocaţiei de sprijin şi ajutorului de integrare profesională; alte venituri.
Cheltuielile bugetare pentru asigurările sociale de stat sunt orientate spre
achitarea: pensiilor pentru munca desfăşurată pînă la depăşirea limitei de vîrstă; pensiilor de invaliditate, ce se acordă pentru pierderea capacităţii de muncă din cauză de accident de muncă şi boală profesională; indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă; indemnizaţiilor de maternitate şi indemnizaţiilor pentru creşterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav; prestaţiilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor; ajutorului de şomaj; altor cheltuieli.
Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM).
Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală reprezintă un sistem garantat de stat de apărare a intereselor populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin contribuirea, din contul primelor de asigurare, a unor fonduri băneşti destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a stărilor condiţionate de survenirea evenimentelor asigurate.
Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală se realizează prin contracte încheiate între subiecţii şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Încheierea contractului de asigurare obligatorie de asistenţă medicală este confirmată prin eliberarea de către asigurător, fiecărei persoane asigurate, a unei poliţe de asigurare, în temeiul căreia acesta beneficiaza de întregul volum de asistenţă medicală.
Plătitorul primelor de asigurare este asiguratul – persoană fizică sau juridică –
care a încheiat cu asigurătorul un contract de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală sau care devin asiguraţi prin efectul legii.
Veniturile fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reprezintă
prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Mărimea primei de asigurare în formă de contribuţie procentuală la salariu şi alte forme de retribuire a muncii, se stabileşte anual prin lege şi reprezintă raportul mărimii primei de asigurare în formă de sumă fixă la salariul mediu anual pe economie prognozat pentru anul următor, exprimat în procente.
Toatecheltuielile legate de acordarea de către persoanele asigurate a asistenţei medicale în volumul prevăzut de Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, asigurătorul le achită trimestrial, conform facturilor prezentate de prestatorii de servicii medicale.