Drept

Conform Codului vamal al Romaniei, regimurile vamale suspensive sunt operatiuni cu titlu temporar, care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale. Si in sistemul vamal romanesc, la fel ca in cel al Uniunii Europene intalnim:

• tranzitul vamal
• antrepozitul vamal
• admiterea temporara a marfurilor
• perfectionarea activa si pasiva a marfurilor
• transformarea sub control vamal a marfurilor.

Regimurile vamale suspensive fac parte din destinatiile vamale care pot fi date marfurilor introduse  in tara, altele decat regimurile definitive, prin care se creaza facilitati schimburilor comerciale internationale.

Marfurile plasate sub aceste regimuri sunt dupa caz, marfuri pentru care, din anumite motive, nu se procedeaza la vamuirea definitiva imediat ce au fost introduse in tara, marfuri introduse pentru diverse scopuri, dar care raman proprietatea partenerului extern, marfuri care sunt introduse pentru impulsionarea exportului atunci cand sunt prelucrate sau transformate.

Existenta unor astfel de regimuri asigura, pe de o parte, o supraveghere eficienta din partea autoritatilor asupra marfurilor, iar pe de alta parte, ofera operatorilor economici posibilitatea sa execute unele operatiuni comerciale fara a fi necesar sa-si blocheze sume importante pentru plata taxelor vamale care s-ar datora daca astfel de marfuri ar fi importate definitiv.

Regimul vamal suspensiv se solicita in scris de titularul operatiunii comerciale. Autoritatea vamala aproba cererea numai in cazul in care poate asigura supravegherea si controlul regimului vamal suspensiv. Cheltuielile suplimentare ocazionate de acordarea regimului vamal suspensiv vor fi suportate de titularul operatiunii.

Prin aprobarea emisa, se fixeaza termenul pentru incheierea regimului vamal suspensiv.

Prelungirea termenului pentru incheierea regimului vamal suspensiv se face la cererea expresa si justificata a titularului operatiunii, cu aprobarea autoritatii vamale.

Acordarea regimului suspensiv se face de catre autoritatea vamala dupa o verificare atenta a conditiilor in care urmeaza sa se desfasoare operatiunea comerciala si din acest motiv este prevazuta obligatia, pentru operatorii economici, sa solicite in scris acordarea unui astfel de regim.

In decizia de acordare a regimului suspensiv, autoritatea vamala trebuie sa urmareasca daca poate fi realizata activitatea de supraveghere a marfurilor respective sau daca sunt create toate conditiile ca sa fie excluse posibilitatile de frauda vamala prin sustragerea marfurilor de sub acest regim si introducerea lor in circuitul economic fara achitarea datoriilor fata de bugetul statului.

In afara caracterului de suspendare a platii taxelor vamale, aceste regimuri au si un caracter temporar. In consecinta, autoritatea vamala stabileste un termen in cadrul caruia operatiunea comerciala urmeaza sa se realizeze, iar regimul acordat se incheie. Autoritatea vamala stabileste acest termen, tinand seama de timpul necesar realizarii operatiunilor comerciale si de posibilitatea sa prlungeasca acest termen la cererea justificata a titularului.

Titularul aprobarii este obligat sa informeze de indata  autoritatea vamala asupra oricaror modificari care influenteaza derularea operatiunii sub regimul vamal aprobat.

Pentru a-si putea exercita atributia de supraveghere vamala, autoritatea vamala trebuie sa fie instiintata de orice modificari care pot aparea in derularea operatiunii comerciale. Astfel de modificari pot aparea in legatura cu locul de depozitare al marfurilor plasate sub regimul suspensiv, conditiile de derulare a operatiunii comerciale, posibilitatile de respectare a termenului de incheiere a regimului, eventualele pierderi cantitative sau modificari ale calitatii marfurilor admise initial sub regim.

Autoritatea vamala cere constituirea unei garantii care sa asigure incasarea drepturilor de import care ar putea fi datorate.

Garantia constituita de operatorul economic trebuie sa ofere autoritatii vamale posibilitatea sa incaseze taxele vamale care se datoreaza in situatia in care, dintr-un motiv sau altul, asupra marfurilor plasate sub regimul suspensiv nu sunt efectuate formalitatile de vamuire prevazute de lege.

Cuantumul garantiei constituite, precum si forma sub care aceasta poate fi acceptata de autoritatea vamala sunt specifice fiecarui regim suspensiv in parte.

Regimul vamal suspensiv aprobat se incheie atunci cand marfurile primesc un alt regim vamal.

Autoritatea vamala poate dispune, din oficiu, incheierea regimului vamal suspensiv atunci cand titularul nu finalizeaza operatiunile acestui regim in termenul aprobat.

Un regim vamal suspensiv se poate incheia prin acordarea unui alt regim vamal suspensiv sau unul definitiv de catre autoritatea vamala la solicitarea titularului.

In eventualitatea in care titularul regimului nu depune la vama, in termenul acordat, documentatia pentru incheierea regimului suspensiv, autoritatea vamala incheie din oficiu acest regim, luand totodata masurile de recuperare a taxelor vamale datorate bugetului de stat.

In cazul regimului de perfectionare activa sau de perfectionare pasiva, cand se obtin produse compensatoare ca urmare a efectuarii operatiunilor de prelucrare sau de transformare la care este supusa marfa aflata sub regim, incheierea se face similar celor mentionate mai sus, cu deosebirea ca in acest caz sunt luate in calcul produsele compensatoare.

Titularul regimului vamal suspensiv poate cesiona, cu acceptul proprietarului marfurilor si cu acordul autoritatii vamale, drepturile si obligatiile aferente regimului vamal respectiv.

Exista in practica comerciala situatii in care marfuri introduse in tara si plasate sub un regim suspensiv, avand ca titular un operator economic, sa fie cesionate altui operator.

Legislatia vamala nu interzice astfel de operatiuni, insa, pentru realizarea supravegherii vamale, se prevede conditia ca transferul sa fie anuntat autoritatii vamale pentru ca aceasta sa-si dea acordul, analizand totodata daca noul titular poate indeplini conditiile derularii regimului suspensiv aprobat initial.

Cesiunea se face pe numele noului titular, prin depunerea la autoritatea vamala a declaratiei de plasare sub regimul suspensiv, fapt care da nastere unui nou raport juridic intreautoritatea vamala si noul titular si stinge in acelasi timp raportul juridic existent cu vechiul titular.

2.2.1.TRANZITUL VAMAL

 

Tranzitul vamal consta in transportul marfurilor straine de la un birou vamal la alt birou vamal, fara ca acestea sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala.

Marfurile vamuite la un birou vamal de interior, in vederea exportului, sunt in tranzit pana la biroul vamal de frontiera.

Regimul de tranzit vamal se incheie atunci cand marfurile si documentele corespunzatoare sunt prezentate la biroul vamal de destinatie.

In cazul in care acesta este un birou vamal de interior, la cererea declarantului vamal, marfurile primesc o alta destinatie vamala.

Titularul regimului de tranzit este obligat sa prezinte biroului vamal de destinatie marfurile in stare intacta, cu masurile de marcare si sigilare aplicate potrivit art. 58, in termenul stabilit de autoritatea vamala.

In cazul in care exista documentele intocmite potrivit conventiilor si intelegerilor internationale la care Romania este parte, autoritatea vamala le accepta fara sa mai emita documente interne.

 

2. ANTREPOZITUL VAMAL

 

Prin antrepozit vamal se intelege locul aprobat de autoritatea vamala, aflat sub autoritatea acesteia, in care marfurile se pot depozita. In aprobarea data de autoritatea vamala se stabileste si termenul in cadrul caruia titularul de antrepozit este obligat sa solicite acordarea unui nou regim vamal.

In antrepozitul vamal se permite intrarea marfurilor straine, inainte ca ele sa fie supuse obligatiei de plata a datoriei vamale sau unor masuri de politica comerciala, precum si a marfurilor romane vamuite, care sunt depozitate pana la expedierea lor in strainatate.

Tinand seama de practicile din comertul international, destinatia finala a marfurilor introduse in tara nu este cunoscuta in momentul trecerii frontierei, ceea ce obliga importatorii sa le depoziteze  pe anumite perioade de timp.

Daca este vorba de marfuri destinate reexportului, importatorul are interesul sa le plaseze sub un regim vamal care sa ii permita sa evite plata taxelor vamale de import.

In ceea ce priveste marfurile care sunt destinate importului definitiv, este, de asemenea, in interesul importatorului sa poata intarzia plata taxelor vamale de  import pana in momentul in care aceste marfuri urmeaza sa fie introduse efectiv in circuitul economic.

Sub regimul de antrepozit vamal pot fi plasate si marfuri romanesti pentru care au fost efectuate formalitatile vamale de export, dar din motive determinate de conditiile contractuale sau de transport  expedierea din tara nu poate fi efectuata imediat dupa acordarea liberului de vama la export.

Pentru toate aceste situatii se poate aplica regimul de antrepozitare care in afara suspendarii platii efective a unor taxe acordate statului, pe perioada determinata de  termenul acordat de autoritate vamala poate duce si la suspendarea aplicarii masurilor de politica comercila stabilite pentru importul definitiv al unor categorii de marfuri.

Antrepozitele vamale pot fi “publice”, deci deschise oricarui importator sau exportator, sau “private”, adica utilizate exclusiv  de anumite persoane, in functie de necesitatile particulare ale comertului sau industriei.

Antrepozitele vamale publice pot fi administrate fie de autoritatea vamala, fie de o alta autoritate sau de o persoana juridica, fiecare trebuind sa aiba in obiectul lor de activitate o asemenea tributie.

Antrepozitele vamale pot fi infiintate numai de persoane juridice romane, pe baza aprobarii date de autoritatea vamala.

Autoritatea vamala stabileste, prin aprobare, si conditiile de organizare si functionare a  antrepozitului vamal autorizat.

Infiintarea unui antrepozit vamal este conditionata de eliberarea unei autorizatii de catre autoritatea vamala, cu exceptia  cazului in care gestionarul antrepozitului este chiar autoritatea vamala.

Autorizatia se elibereaza in baza unei cereri depuse la autoritatea, in care persoana juridica in numele careia se doreste infiintarea unui antrepozit trebuie sa furnizeze informatiile necesare eliberarii autorizatiei, mai  ales cele care justifica aceasta activitate din punct de vedere economic.

La randul ei, autorizatia va cuprinde conditiile in care se va deschide si functiona antrepozitul.

Autorizatia de infiintare si functionare a antrepozitelor se elibereaza numai persoanelor juridice romane.

Detinatorul antrepozitului vamal este administratorul si gestionarul marfurilor depozitate in acesta si are fata de autoritatea vamala urmatoarele obligatii:

• sa indeplineasca conditiile de organizare si functionare a antrepozitului vamal stabilite in aprobare
• sa asigure supravegherea marfurilor astfel incat sa nu fie posibila sustragerea acestora de sub control vamal
• sa respecte normele privind conservarea marfurilor depozitate

In afara obligatiilor care sunt specifice administratorilor sau gestionarilor de depozite, detinatorul antrepozitului vamal are si obligatii speciale fata de autoritatea vamala, care rezulta din particularitatea unui asemenea depozit.

Aceste obligatii sunt stabilite pentru a exista siguranta ca pe timpul depozitarii marfurilor nu pot fi sustrase supravegherii vamale sau operatiunilor de vamuire. In acest sens se are in vedere ca locul de depozitare sa fie astfel amenajat incat sa nu permita introducerea sau scoaterea de marfuri fara ca autoritatea vamala sa poata constata aceste miscari de marfuri, sa prezinte conditii de sigilare sau sa permita sa fie luate masuri asiguratorii prin care sa fie pastrata integritatea marfurilor.

Autoritatea vamala poate cere detinatorului de antrepozit sa constituie o garantie care sa asigure plata drepturilor de import pentru marfurile nevamuite aflate in antrepozit.

Autoritatea vamala poate cere instituirea unei garantii ca o masura suplimentara care sa permita asigurarea incasarii normale a obligatiilor rezultate din regimul de plasare a marfurilor in antrepozitul vamal.

Garantia poate fi depusa fie de proprietarul sau gestionarul antrepozitului, fie e persoanele care antrepoziteaza marfurile. Garantia poate fi depusa sub una din formele admise de legislatia vamala (depozit banesc sau scrisoare de grantie bancara).

Detinatorii de antrepozite si antrepozitarii sunt obligati sa tina o evidenta operativa, in forma stabilita de autoritatea vamala, a marfurilor aflate in antrepozit.

Inscrierea in evidenta operativa se va face imediat ce marfurile au fost introduse in depozit.

Aceasta evidenta nu este necesara in situatia in care antrepozitul este gestionat de autoritatea vamala.

Din cele mentionate mai sus rezulta ca evidenta operativa trebuie sa contina toate intrarile si iesirile de marfuri din antrepozit, numarul, data si felul documentelor vamale care atesta intrarea si iesirea marfurilor din antrepozit, pentru a permite autoritatii vamale sa exercite un control simplu si eficient asupra modului in care au fost respectate prevederile legale, miscarile marfurilor din depozitul respectiv.

De regula, evidenta operativa se tine de catre detinatorul antrepozitului si de antrepozitar in aceeasi forma utilizata de autoritatea vamala pentru a oferi mijloace simple de verificare.

In antrepozitele vamale pot fi depozitate si marfuri care sunt supuse operatiunilor specifice regimului de perfectionare activa sau de transformare sub control vamal. Aceste marfuri fac obiectul regimurilor vamale corespunzatoare si nu al regimului de antrepozit vamal.

In perioada de antrepozit vamal nu pot fi efectuate operatiuni decat de ambalare, marcare sau testare in vederea pregatirii pentru vanzare, care, in prealabil, au fost aprobate de autoritatea vamala.

In vederea efectuarii operatiunilor mentionate mai sus, marfurile pot fi scoase temporar din antrepozitul vamal.

Marfurile aflate in regim de antrepozit vamal sunt stocate pe teritoriul Romaniei in asteptarea de cumparator, urmand sa fie dirijate la destinatia care va fi stabilita de vanzator. Aceasta destinatie poate fi situata in afara teritoriului Romaniei sau in interiorul tarii, caz in care se depun formalitatile corespunzatoare regimurilor vamale sau noilor destinatii, potrivit operatiunilor comerciale convenite pentru marfuri.

In aceasta situatie este obligatoriu ca parametrii tehnici de calitate sau cantitate a marfurilor aflate in regim de antrepozitare sa nu fie modificati pentru a nu se schimba cuantumul drepturilor legale cuvenite statului.

Operatiunile de ambalare, marcare, testare in vederea pregatirii pentru vanzare sunt permise a fi efectuate pentru marfurile aflate in regim de antrepozitare, acestea neputand produce modificari asupra elementelor care determina drepturile cuvenite bugetului de stat.

Autoritatea vamala poate permite ca marfurile aflate intr-un antrepozit vamal sa fie transferate in alt antrepozit vamal.

Autoritatea vamala trebuie sa fie in masura sa realizeze supravegherea marfurilor aflate sub regim de antrepozitare. Este permis orice transfer dintr-un antrepozit in altul, insa acordul autoritatii vamale este obligatoriu. In acest fel se pastreaza controlul asupra intregii operatiuni.

Pentru marfurile scoase din antrepozitul vamal si vamuite la import, cheltuielile  de antrepozitare, inclusiv cele de conservare, nu se adauga la valoarea in vama.

Potrivit normelor de determinare a valorii in vama stabilite in Acordul privind aplicarea articolului VII din acordul O.M.C., precum si in Codul Vamal, elementele din care se compune valoarea in vama cuprind in afara pretului extern si cheltuielile de manipulare, transport si asigurare, efectuate pe parcursul extern si achitate de importator.

Cheltuielile de antrepozitare sau de conservare rezultate din aplicarea regimului vamal de antrepozitare nu sunt considerate ca fiind cheltuieli de natura celor care pot fi adaugate la valoarea in vama si nu intra in baza de calcul a taxelor sau drepturilor de import.

 

3. ADMITEREA TEMPORARA

 

Regimul de admitere temporara permite utilizarea pe teritoriul Romaniei, cu exonerarea totala sau partiala a drepturilor de import si fara aplicarea masurilor de politica comerciala, a marfurilor straine destinate a fi reexportate in aceeasi stare, cu exceptia uzurii lor normale.

Autoritatea vamala fixeaza un termen in cadrul caruia marfurile trebuie sa fie reexportate sau sa primeasca o noua destinatie vamala. Termenul aprobat trebuie sa permita ca scopul utilizarii sa poata fi realizat.

Autoritatea vamala, cu acordul titularului regimului, poate scurta sau, in cazuri exceptionale, temeinic justificate, poate prelungi termenul initial.

In cazul marfurilor plasate sub regim de admitere temporara cu exonerarea partiala a taxelor vamale, cuantumul taxelor vamale se incaseaza in proportie de 3 % din suma care se datora, daca marfurile ar fi fost importate. Cuantumul se calculeaza pentru fiecare luna sau fractiune de luna a duratei in care marfurile se afla sub regim de admitere temporara, fara a putea depasi cuantumul datorat in cazul in care aceleasi marfuri ar fi fost importate.

In cazul in care titularul regimului de admitere temporara cesioneaza operatiunea, fiecare titular achita drepturile de import aferente perioadei de utilizare a bunului. Cand, in cazul aceleiasi luni, utilizarea s-a facut de ambii titulari, drepturile de import se achita de catre cedent.

In cazul in care marfurile aflate in regim de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import sunt importate, elementele de taxare sunt cele in vigoare la data inregistrarii declaratiei vamale de import.

 

4. PERFECTIONAREA ACTIVA

 

Regimul de perfectionare activa consta in supunerea, pe teritoriul Romaniei, la una sau mai multe operatiuni de transformare sau prelucrare a:

• marfurilor straine destinate a fi reexportate in afara teritoriului vamal al Romaniei, sub forma de produse compensatoare, fara a face obiectul incasarii drepturilor de import sau al masurilor de politica comerciala
• marfurilor importate, introduse in circuitul economic, daca ele sunt exportate in afara teritoriului Romaniei sub forma de produse compensatoare.

In regimul de perfectionare activa se pot face urmatoarele operatiuni:

• prelucrarea marfurilor, inclusiv montajul, asamblarea si adaptarea lor la alte marfuri;
• transformarea marfurilor
• repararea marfurilor, inclusiv remontarea in forma initiala
• utilizarea unor marfuri, care desi nu se regasesc in produsele compensatoare, permit sau faciliteaza obtinerea acestor produse, chiar daca ele dispar total sau partial in timpul folosirii lor.

Produsele compensatoare sunt rezultatul obtinut in urma procesului de perfectionare. Marfurile echivalente sunt marfurile romane utilizate in locul marfurilor de import pentru fabricarea produselor compensatoare. Rata de randament reprezinta cantitatea sau procentajul de produse compensatoare obtinute in urma procesului de perfectionare activa a unor cantitati determinate de marfuri importate.

 

5.PERFECTIONAREA PASIVA

 

Regimul de perfectionare pasiva permite exportul temporar de marfuri romanesti in afara teritoriului tarii, in vederea supunerii acestora unor operatiuni de transformare sau prelucrare si, ulterior, a importului produselor astfel rezultate, cu exonerarea totala sau partiala de drepturi de import.

Exportul temporar de marfuri romanesti, in vederea perfectionarii pasive, este supus acelorasi masuri de politica comerciala care se aplica exportului definitiv de marfuri.

Nu pot fi plasate sub regim de perfectionare pasiva marfurile care:

• prin exportul lor ar da nastere la rambursari sau restituiri de drepturi de import;
• inaintea exportului, au fost importate, in exonerare totala de drepturi de import, pentru a fi utilizate intr-un anumit scop.

Autoritatea vamala fixeaza termenul in care produsele compensatoare vor fi reimportate. La cererea titularului aprobarii, autoritatea vamala, in cazuri temeinic justificate, poate prelungi termenul initial.

In aprobare, autoritatea vamala stabileste rata de randament sau metoda de determinare a acesteia.

Produsele compensatoare sunt produsele rezultate in urma procesului de perfectionare pasiva.

Rata de randament reprezinta cantitatea sau procentajul de produse compensatoare, obtinuta dintr-o cantitate determinata de marfuri supuse procesului de perfectionare pasiva.

 

 

 

2.2.6. TRANSFORMAREA SUB CONTROL VAMAL

 

Regimul de transformare sub control vamal permite folosirea, pe teritoriul Romaniei, fara plata drepturilor de import si fara aplicarea de masuri de politica comerciala, de marfuri straine pentru a fi supuse unor operatiuni care le transforma felul sau starea initiala. Produsele rezultate, numite produse transformate, se introduc in circuitul economic, cu plata drepturilor de import.

Aprobarea de transformare sub control vamal se acorda de autoritatile vamale, la cererea persoanei care efectueaza operatiunea.

Pentru marfurile netransformate sau aflate intr-un stadiu intermediar de transformare, care se importa, elementele de taxare sunt cele in vigoare in momentul inregistrarii declaratiei vamale.

Prevederile de mai sus se aplica si in cazul in care termenul de incheiere a operatiunii de transformare a marfurilor, stabilit in aprobare, nu este respectat.

Drepturile de import la care sunt supuse produsele transformate se calculeaza potrivit unui tratament tarifar preferential, nu numai atunci cand acesta este prevazut in momentul importului, ci si daca acesta era prevazut pentru marfurile care urmau a fi transformate la data inregistrarii declaratiei vamale de plasare sub regimul vamal.

Tratamentul preferential la care se face trimitere se aplica si in cazul cand acesta este prevazut pentru produse identice cu produsele transformate.

Lista marfurilor care pot fi plasate in regim de transformare sub control vamal este stabilita prin hotarare a Guvernului.