Criminalitatea economică este influenţată nu doar de relaţiile economice ci şi de alte tipuri de relaţii sociale –politice, juridice, culturale, psihologice. Contradicţiile dintre diverse ramuri ale puterii de stat nu doar suprimă posibilitatea realizării unei politici de stat unice de reformare a economiei, dar creeează un anumit vacuum de putere, dispersează spaţiul politico-economic pe părţi separate, de care caută să profite grupările oligarhice contrar intereselor generale de stat. Un alt fenomen al realităţii din republica noastră este psihologia de respingere a economiei de piaţă a populaţiei, percepţia succesului personal al unor persoane aparte, tendinţa de a explica acesta doar printr-un raport criminal al afacerii.
Reieşind din cele de mai sus, să stabilim determinantele fundamentale ale criminalităţii economice din republica noastră la etapa actuală de dezvoltare, ţinînd cont de factorii de scurtă durată, de durată medie şi lungă.
Factorii de lungă durată:
- Imperfecţuinea mecanismului economic de utilizare a diverselor forme de proprietate, expulzarea proprietăţii private din cadrul sistemului oficial de gestiune economică;
- Lipsa relaţiilor de piaţă civilizate, a concurenţei cinstite, prezenţa unor multiple disproporţii (ale preţurilor, ramurale etc.);
- Vacuumul informaţional referitor la multiple procese social-economice, decizii de dirijare şi la controlul asupra îndeplinirii acestora;
- Lipsa unor tradiţii democratice în mediul populaţiei, cultura juridică sub nivelul necesar, ceea ce conduce inevitabil la nerealizarea obligaţiunilor faţă de stat, inclusive neachitarea impozitelor;
- Contradicţiile dintre sistemul administrativ de comandă la care RM a renunţat şi economia de piaţă, în care încă nu s-a încadrat.
Factori de durată medie:
- Monopolizarea excesivă a economiei, prezenţa unui complex militar-industrial puternic dar contradictoriu economiei de piaţă;
- Specializarea producţiei şi exportului pe materie primă, ceea ce provoacă regresul şi orientarea economiei împotriva pieţei, realizarea de către republică a politicii de dumping pe piaţa mondială;
- Implicarea administrativă excesivă în economie, limitarea activităţii de afaceri şi a orientării spre e ficienţa producţiei, cheltuielile mari pentru întreţinerea aparatului de conducere, oferirea înlesnirilor unor persoane juridice şi fizice;
- Nivelul înalt al corupţiei în sistemul organelor puterii şi dirijării de stat, ,,tenebrizarea,, economiei.
Factorii de scurtă durată:
- Lipsa unităţii moral-psihologice a societăţii, a coordonării acţiunilor conform direcţiilor principale de reformare a asistemului politic şi economic;
- Presiunea impozitară exagerată asupra subiecţilor economici care îi constringe să treacă în sectorul tenebru;
- Rămînerea în urmă a asigurării juridice a contracarării criminalităţii economice de ritmul creşterii aceseteia şi necesitatea de a intensifica lupta cu ea;
- Nedezvoltarea infrastructurii pieţei din cadrul economiei moldoveneşti, incapacitatea ei de a asigura rotaţia normal a investiţiilor, capitalurilor, mărfurilor, forţei de muncă, ineficienţa controlului de stat în acest domeniu;
- Capacitatea scăzută de plată a majorităţii cetăţenilor, pauperizarea maselor largi ale populaţiei, ceea ce îi plasează mai jos de limita sărăciei;
- Lipsa protecţiei juridice a majorităţii subiecţilor economici împotriva abuzurilor, constrîngerilor şi extorcărilor funcţionarilor aparatului de stat de la orice nivel.
Procesul de favorizare a economiei a fost favorizat şi de imperfecţiunea legii cu privire la antreprenoriat, în baza căreia au fost înregistrate iniţial mai multe firme utilizate pentru legalizarea veniturilor ilegale şi valoarea diverselor acţiuni ilicite în domeniul economiei. De producerea mărfurilor se ocupau de fapt un număr infinit de structure antreprenoriale, majoritatea acoperind activitatea grupurilor criminale organizate.
Prin intermediul legislaţiei imperfect a fost dezvolatată inflaţia. Aceasta a permis subiecţilor întreprinzători să primească credite mari cu procente simbolice din contul resurselor diverselor bănci. Folosind aceste credite şi beneficiind de informaţia corespunzătoare, înainte de fiecare mărire a preţurilor, ei cumpărau mărfurile produse în sectorul economiei de stat pe un preţ de nimic. Apoi acestea erau realizate cu preţuri mai mari de cîteva ori decît cel iniţial. Din contul acestor vînzări se acumula capital tenebru, care era convertit şi transportat peste hotare.
Începînd din 1996, conform statisticii, s-a observat o tendinţă de diminuare a nivelului criminalităţii economice. Totodată, analiza criminologică a factorilor care influenţează criminalitatea economică şi starea luptei cu aceasta, precum şi rezultatele cercetărilor ştiinţifice demonstrează că nivelul criminalităţii înregistrate nu corespunde situaţiei criminogene reale din societate. Conform concluziilor aprecierii experţilor, în ţările CSI rămîn în afara evidenţei peste 40% din infracţiunile general-penale şi aproximativ 95% din infracţiunile economice şi de serviciu.
Un factor determinant important al criminalităţii economice este şomajul care a atins cote majore în ultimii ani.
Alt factor stimulator al criminalităţii economice este nedeterminarea privind politica stabilirii preţurilor. Existenţa concomitentă a diferitor preţuri pentru unul şi acelaşi produs creează premise pentru a le utilizas în scopul obţinerii unor profituri ilegale. În aceste condiţii se lărgeşte domeniul de corupţie, relaţiile normale contractual sînt înlocuite de operaţiile de barter pentru satisfacerea necesităţilor unui cerc îngust de funcţionari, precum şi pentru speculaţiile de proporţii.