Vorbind despre mediul economic, cercetarea trebuie să distrugă mediul grupurilor de criminali.
Mediul economic poate fi studiat plecînd de la codurile sale de conduită, completate de sondaje de opinie, chestionare adresate oamenilor de afaceri. Grupul delicvenţilor economici la rîndul său, poate fi studiat şi completat cu cercetarea corpurilor judiciare şi penitenciare de pedepsire.
Trebuie abordat pentru studiu şi criminalitatea reală. Astfe, ,,cifra neagră,, a delictelor necunoscute, ar putea fi cuprinsă de jocul statisticilor extrapenale (de exemplu: economice sau fiscale), coroborate cu statisticile penale, traversînd un studiu al victimologiei purtat pe lângă potenţialele victime.
Se poate preciza şi ,,cifra gri,, pentru derivate din administraţie şi bănci, necunoscute justiţiei penale, se studiază şi ,,circuitele derivative,, care tratează clasamentele şi tranzacţiile acordate de administraţie sau măsuri disciplinare interne impuse băncilor.
Cît despre analiza comportamentului victimelor, acesta presupune estomparea diferitor grupe de victime potenţiale, fie aparţinînd mediului economic, fie din afară (de exemplu: consumatori, lucrători într-o întreprindere etc.). Estomparea se realizează prin sondaje, anchete sau analiza dosarelor. Poate fi cercetat comportamentul victimelor înainte sau în timpul urmăririi judiciare, după condamnare etc.
În ceea ce priveşte măsura reacţiei sociale, se pleacă de la analiza juridică (sancţiuni şi procedure prezentate în teste), de la realitatea practică de la studiul statisticilor, în mod efectiv, tipurile de metode utilizate, durata procedurilor, ş.a.
Opinia publică cuprinde începerea unor sondaje de opinie şi analiza conţinutului presei şi al rezultatului organelor de control.
Subliniem importanţa reacţiilor extrapenale de tip disciplinar sau administrative, de unde apare necesiatatea absolută de a nu limita investigaţiile de reacţia socială la studiul sancţiunilor pronunţate de instanţele de judecată.
Orice cercetare criminologică vizează în primul rind, analiza descriptivă a fenomenelor criminale considerate. În domeniul criminalităţii economice ar fi foarte util, ca această cercetare să nu se limiteze numai la simpla colectare a informaţiilor, dar să permită elaborarea unor strategii de politică criminală.
Se încearcă şi verificarea circumstanţelor şi a factorilor criminalităţii econmice.
În domeniul elaborării strategiilor de politică criminală, apare ca necesară utilizarea cercetării criminologice în dublă perspectivă;
- să introducă reforme legislative;
- stabilirea pe plan general pe termen lung largi linii directoare ale politicii criminale.
Privind reformele legislative, se caută eficacitatea şi punerea în valoare a acestora, alegînd bine, din punct de vedere juridic. Marile linii directoare ale acestei politici criminale necesită o subliniere a principalelor priorităţi: incriminarea şi dezincriminarea, penalizarea şi depenalizarea, prevenirea şi represiunea.