Prin conţinutul infracţiunii se înţelege totalitatea condiţiilor obiective şi subiective prevăzute în norma de incriminare necesare pentru existenţa unei anumite infracţiuni.
Noţiunea de conţinut al infracţiunii ajută la delimitarea unei infracţiuni în textul de lege care o prevede şi o sancţionează. Sub acest aspect, noţiunea de conţinut al infracţiunii nu se confundă cu noţiunea de infracţiune, în timp ce definiţia generală din art 17 cod penal evidenţiază trăsăturile esenţiale ale infracţiunii care permite delimitarea ilicitului penal de alte forme de ilicit juridic, conţinutul infracţiunii caracterizează fiecare infracţiune prin trăsăturile sale proprii, făcând-o să se deosebească de alte infracţiuni.
Clasificarea conţinuturilor de infracţiuni
- După structura condiţiilor, conţinutul de infracţiune se clasifică în:
- conţinut juridic
- conţinut constitutiv
Conţinutul juridic este conţinutul propriu zis al infracţiunii aşa cum este descris în norma de incriminare a faptei şi cuprinde totalitatea condiţiilor cerute de lege pentru existenţa unei anumite infracţiuni
Conţinutul constitutiv este partea principală a conţinutului juridic fiind alcătuit din ansamblul condiţiilor referitoare la latura obiectivă şi la latura subiectivă a infracţiunii.
- După variantele de incriminare a faptei:
- conţinut de bază
- conţinuturi agravante
- conţinuturi atenuate
Conţinutul de bază sau tip este format din totalitatea condiţiilor necesare pentru existenţa unei anumite infracţiuni: furtul art 208, omorul simplu art 174 cod penal.
Conţinutul agravant este format din conţinutul de bază la care se adaugă împrejurările, circumstanţele de calificare, care se referă la elementul material sau moral, la obiectul sau subiectul infracţiunii.
Ex: furtul calificat art 209 cod penal
Conţinutul atenuat este alcătuit din conţinutul de bază la care se adaugă anumite condiţii, adică împrejurările atenuante speciale de natură a micşora gravitatea pedepsei.
Ex: pruncuciderea art 177cod penal
ucidere din culpă art 178 cod penal
Cele două infracţiuni au conţinutul datorat factorului subiectiv –art 177 cod penal- datorită tulburării pe care mama o are după naştere.
- După criteriul structurii juridice, conţinuturile pot fi:
- simple
- complexe
Conţinuturile simple includ condiţiile specifice unei singure acţiuni ce are la bază o unică formă de vinovăţie.
Ex: furtul simplu art 208.
Există conţinuturi complexe care includ trăsături ce caracterizează două acţiuni cu urmările lor sau două forme de vinovăţie care trebuie realizate cumulativ .
Ex: la tâlhărie art 211 cod penal
- După formele infracţiunii se face deosebire între:
- conţinuturi tipice
- conţinuturi atipice
Conţinuturile tipice cuprind toate condiţiile care alcătuiesc conţinutul juridic al infracţiunii, aşa cum se întâmplă la furt art 208, sau omor art174.
Conţinuturile atipice cuprind tentativa şi actele pregătitoare ca forme de a infracţiunii.
Structura conţinutului infracţiunii
Prin structura conţinutului infracţiunii se înţelege gruparea elementelor şi condiţiilor ce intră în alcătuirea sa. în literatură se face o clasificare a condiţiilor conţinutului şi anume:
- după cum privesc elementul material sau moral ori factorii preexistenţi adică obiectul şi subiectul , condiţiile se împart in:
- intrinseci, care se referă la elementul material şi moral
- extrinseci, adică privitoare la obiect şi subiect.
- după importanţa pentru existenţa infracţiunii condiţiile se împart în:
- esenţiale sau constitutive şi necesare pentru realizarea unui anumit tip de infracţiune cum ar fi de baza art. 208
- accidentale sau circumstanţiale care se adaugă la conţinutul de bază pentru a forma variante agravate şi atenuate ale infracţiunii.
- după existenţa condiţiei în raport cu momentul săvârşirii faptei, acestea se împart in:
- condiţii preexistente
- condiţii concomitente
- condiţii subsecvente
Condiţiile preexistente se referă la obiectul şi subiectul care există înainte de săvârşirea faptei, cum ar fi calitatea de funcţionar la luare de mită.
Condiţiile concomitente au în vedere condiţiile privind locul şi timpul de săvârşire a faptei: furtul în timpul nopţii si furtul în loc public.
Condiţiile subsecvente sunt posterioare comiterii acţiunii şi privesc spre exemplu, producerea unui anumit rezultat cum este violul care a dus la moartea victimei sau la sinuciderea acesteia.
- după cum privesc fapta sau persoana infractorului condiţiile pot fi:
- reale, care se referă la faptă
- personale, care se referă la infractor sau la victimă.
- după cum condiţiile figurează în toate conţinuturile sau numai în unele dintre ele, acestea sunt:
- generice, fiind incluse în conţinuturile tuturor infracţiunilor şi se referă la latura obiectivă şi subiectiva, formând conţinutul generic,
- specifice, care sunt incluse în conţinutul anumitor infracţiuni, formând conţinutul specific.