Drept

Fiind o pedeapsa civila efectele nu ar trebui sa se rasfranga asupra descendentului. Art.658 Cod Civil prevede ca nedemnitatea are effect si asupra descendentilor nedemnilor, daca ar fi chemati la mostenire prin reprezentare si nu in nume propriu.

Descendentii nedemnului pot veni in nume propriu la mostenirea lasata de cel fata de care parintele sau a fost nedemn. Aceasta pentru ca Codul Civil permite reprezentarea numai in cazul in care predecedatul ar fi avut dreptul sa culeaga mostenirea daca ar fi trait. Daca el a fost nedemn, nedemnitatea sa se va rasfrange asupra descendentului sau care nu ii poate imprumuta gradul pentru a veni la mostenirea de la care parintele sau  a fost inlaturat ca nedemn.

Chemarea( vocatia) succesorala.

Temeiul vocatiei succesorale difera in functie de tipul mostenirii. Alaturi de capacitatea succesorala, de nedemnitate, de exheredare, ultimele doua fiind conditii particulare pentru mostenirea legala, mostenitorul legal, de asta data ca si cel testamentar, trebuie sa aiba temei sper a veni la mostenire, sa aiba o chemare (vocative) succesorala, data de acest temei.

Pentru mostenirea legala, acest temei este legea( nu relatia sau legatura de rudenie). Pentru  mostenirea testamentara temeiul vocatiei succesorale este conferit de liberalitatea  mortis causa a lui decuius- testamentul.

Cateva cuvinte cu privire la specificul( particularitatile) vocatiei succesorale legale fata de vocatia succesorala testamentara.

Spre deosebire de chemarea la mostenire in temeiul testamentului in cazul vocatiei succesorale legale se distinge intre vocatia legala generala si vocatia legala concreta( efectiva). Au vocatie succesorala legala generala toate persoanele pe care de principiu legea le cheama la mostenire si anume intr-o formulare generala, rudele lui decuius in linie dreapta la infinit iar in linie colaterala  pana la gradul IV inclusive si sotul supravietuitor.

Vocatie concreta insa vor avea  numai acela/ aceeia dintre mostenitoriii legali cu vocative generala care au prioritate de venire la mostenire, ca urmare a aplicarii principiilor generale ale devolutiunii sccesorale legale (tinand seama desigur si de exceptiile de la aceste principia).

Devolutiune=  determinarea ordinii succesorale.

In cazul vocatiei succesorale testamentare aceasta este intotdeauna concreta, efectiva,distinctia din cazul vocatiei legale nu are aici relevant.

Pe de alta parte daca vorbim de mostenirea legala, singurii mostenitori legali care au mereu vocative generala dublata de una concreta este sotul supravietuitor( aceste neputand fi inlaturat de la succesiune de vreo ruda in grad succesibil a sotului decedat, este adevarat insa ca nici sotul viu nu poate inlatura un asemenea mostenitor legal, ruda cu defunctul ci vine in concurs cu aceasta la mostenire.

In cazul mostenirii testamentare totdeauna legatarul are vocative concreta.

Devolutiunea  succesorala legala. Principii generale.

Prin devolutiune succesorala se intelege determinarea persoanei chemate sa mosteneasca averea unei personae decedate. Determinarea lor poate fi facuta de lege, de testator sau prin contract( donatie de bunuri viitoare).

Poate fi :

• Legala;
• Testamentara;

Mijloace tehnice folosite pentru determinarea mostenitorilor legali.

In temeiul legii au vocative succesorala rudele defunctului din casatorie, din afara ei sau din adoptie, sotul supravietuitor si in lipsa acestora statul.

Rudele sunt fie in linie dreapta fie in linie colaterala.

O trasatura fundamental a devolutiunii legale a mostenirii este reciprocitatea  vocatiei succesorale.

Daca rudele defunctului sunt chemate de lege la mostenire, nu inseamna ca toate vor veni deodata la mostenire  si nici ca vor veni la mostenire ricat de indepartate ar fi.

Pentru determinarea ordinii venirii rudelor la mostenire legea foloseste doua mijloace tehnice:

1. Clasa( ordinal) de mostenitori;
2. Gradul de rudenie.

Clasa de mostenitori reprezinta un grup de rude ale defunctului care vin la succesiune intr-o anumita ordine fata de alt grad de rudenie. Codul Civil are 4 clase:

1. Clasa descendentilor in linie dreapta: copii, nepoti, etc.
2. Clasa mixta, pentru ca ea cuprinde rude din ambele linii( ascendenta si colaterala):

• Clasa ascendentilor privilegiatai: parintii defunctului;
• Clasa colateralilor privilegiati: fratii, surorile si descendentii lor.

1. Clasa ascendentilor ordinari- ceilalti asecendenti fara cei privilegiati( bunici)
2. Clasa colateralilor ordinari- colateralii pana la gradul IV inclusive( unchi, matusi, veri primari).

Gradul de rudenie- distinctia dintre 2 rude masurata pe linia legaturii de rudenie dupa numarul nasterilor intervenite.

Rudele in linie dreapta sunt chemate la mostenire la infinit, iar colateralii pana la gradul IV inclusive.

Art. 676 Cod Civil consacra  vocatia succesorala si pentru colateralii pana la gradul XII inclusive. Vocatia  succesorala in linie colaterala a fost restransa pana la gradul IV inclusive prin legea din 28 iulie 1921- impozitul progresiv pe succesiune.

Principii generale ale devolutiunii succesorale legale. Exceptii de la aceste principii.

Exista 3 principii:

1. Mostenitorii legali sunt chemati la mostenire in ordinea claselor de mostenitori;
2. In cadrul aceleasi clase rudele in grad mai apropiat le inlatura pe cele in grad mai indepartat( se numeste si principiul “ proximitatii gradelor de rudenie” in cadrul aceleasi clase);
3. In cadrul aceleasi clase rudele in grad egal mostenesc in parti egale.

Exceptii de la primul principiu.

Sotul supravietuitor al defunctului care desi nu apartine nici unei clase de mostenitori vine la mostenire in concurs cu fiecare clasa. Sotul supravietuitor nu inlatura dar nici nu poate fi inlaturat de rudele defunctului indifferent de clasa din care fac parte.

Sotul supravietuitor are dreptul la o parte din mostenire care variaza dupa clasa de mostenitori cu care vine in concurs.

Exceptii de la principiul 2.Exista doua exceptii:

1. In cadrul clasei a 2-a, cea mixta, parintii, desi rude de grad I nu ii inlatura pe fratii si surorile defunctului, desi acestia sunt de grad II, ci vin impreuna la mostenire;
2. Reprezentarea succesorala.

Exceptii de la principiul 3.Exista doua exceptii:

1. Reprezentarea succesorala( impartirea pe tulpini si subtulpini);
2. Cazul fratilor si surorilor din casatorii deosebite, cand acestia se mostenesc intre ei.