Este sanctiunea care afecteaza liberalitatile ce depasesc cotitatea disponibila. Reductiunea poate fi ceruta conform art.848 Cod civil de mostenitorii rezervatari, succesorii lor si cei care le infatiseaza dreptul. Dreptul de a invoca reductiunea se naste la deschiderea succesiunii, odata cu nasterea dreptului la rezerva, e un drept propriu si nu dobandit prin mostenire. Dreptul de reductiune poate fi exercitat pe doua cai procedurale:
- Exceptia de reductiune;
- Actiunea in reductiune.
Exceptia de reductiune poate fi invocate de mostenitorul rezervatar numai in cazul in care bunul care face obiectul liberalitatii nu a fost predate gratificatului.
Actiunea in reductiune poate fi folosita de mostenitorul rezervatar in cazul in care obiectul liberalitatii s-a predate gratificatului cum se intampla la donatii. Dovada depasirii cotitatii disponibiler trebuie facuta de mostenitorul rezervatar care are la indemana orice mijloc de proba.
Ordinea reductiunii liberalitatilor excesive.
Conform Codului Civil legatele se reduc inaintea donatiilor, art.850 pentru ca legatele isi pierd efectele la deschiderea succesiunii,rezuta ca ele au incalcat rezerva nu donatiile si trebuie prin urmare reduse.
Conform art.852 Cod Civil legatele se reduc deodata si proportional. Regula fiind dispozitiva, dispunatorul poate stabilii ordinea reducerii legatelor.
Art.850 alin.2 Cod cIvil: donatiile se reduc succesiv in ordinea inversa a datei lor incepand cu cea mai recenta. Pentru ca donatiile mai vechi sunt facute in mod necesar din cotitatea disponibila. Cele mai recente depasesc cotitatea disponibila incalcand rezerva.
Daca exista mai multe donatii cu aceeasi data ele se reduc proportional cu valoarea fiecareia, reductiunea va produce efecte diferite dupa cum se refera la legate sau donatii.
La legat reductiunea are ca efect caducitatea in tot sau in partea legatului. La donatie, reductiunea determina rezolutiunea donatiei.
Dreptul donatarului este desfiintat retroactive de la deschiderea succesiunii. De la aceasta data titular al dreptului asupra obiectului donatiei devine mostenitorul rezervatar care va putea cere predarea in natura abunului. Donatarul este obligat sa restituie si fructele naturale sau civile percepute, scadente dupa data deschiderii succesiunii. Fructele
ananterioare pot fi pastrate de donator.
Cu toata rezolutiunea donatiei se admite ca nu sunt afectate actele prin care tertii au dobandit de la donator anterior deschiderii succesiunii anumite drepturi reale cu privire la bunul donat.
In aceasta situatie integritatea rezervei se va face prin echivalent. Valoarea bunului in functie de care se calculeaza echivalentul banesc este cea din momentul deschiderii succesiunii.
Optiunea succesorala.
Desi faptul mortii este sufficient pentru a opera transmiterea mostenirii aceasta nu inseamna ca succesibili sunt obligati sa aceepte mostenirea.
Conform art.686 Cod Civil nimeni nu e obliagat a face acceptarea unei mosteniri ce I se cuvine. Succesibilii pot opta intre aceeptere, situatie in care isi conbsolideaza drepturile succesorale dobandite la moartea lui decuius, renuntarea caz in care dreptul la mostenire le este desfiintat retroactive.
Exista pentru succesibili un drept subiectiv de optiune succesorala care este nascut in persoana mostenitorului ca decesul celui ce lasa mostenitrea si care consta in posibilitatea de a allege : acceptare pura si simpla sau sub beneficiu de inventor si renuntare.
Subiect al dreptului de optiune succesorala este orice persoana cu chemare la succesiune indifferent de temeiul acestei chemari: lege, testament, contract si indifferent ca are vocative universal, cu titlu universal sau cu titlu particular.
La mostenirea legala subiect al dreptului de optiune succesorala este orice mostenitor legal indifferent de clasa din care face parte dar in aprecierea dreptului de optiune exercitat trebuie tinut cont de ordinea claselor. Daca un successor in rang preferat accepta succesiunea el isi consolideaza dreptul succesoral dobandit si in acelasi timp face ineficiente drepturile de optiune succesorala ale mostenitorilor subsecventi.
Daca titularul dreptului subiectiv de optiune succesorala decedeaza inainte de a-si exercita acest drept se transmite mostenitorilor sai.Daca a lasat mai multi mostenitori si ei nu se inteleg cu privire la modul de exercitare a dreptului de optiune succesorala unii vor sa accepte altii sa renunte, acceptarea mostenirii va fi sub beneficiu de inventar, conform art.692-693 Cod Civil. Aceasta pentru ca dreptul de optiune succesorala se transmite mostenitorilor nefractionat ceea ce presupune exercitarea lui intr-un singur mod de toti succesorii.
Dreptul de optiune succesorala poate fi exercitat si de creditorii personali ai succesibilului prin actiune oblica, mai putin de creditorii personali ai legatarului in conditiile in care exercitiul dreptului subiectiv de optiune succesorala ar implica o apreciere morala.
Actul juridic de optiune succesorala.
Titular dreptului de optiune succesorala isi exercita optiunea prin amnifestarea de vointa care este actul juridic de optiune succesorala care poate fi:
- Act de acceptare pura si simpla a mostenirii;
- Act de acceptare sub beneficiu de inventar;
- Act de renuntare.
Caractere ale actului juridic de optiune succesorala.
- Unilateral;
- In principiu indivizibil ( se accepta sau se renunta la intreaga mostenire- nemo proparte heres). Se considera o exceptie aceea ca mostenitorul legal instituit si legatar poate opta diferit in privinta mostenirii legale si legatul facut lui prin testament.
- E un act juridic ce nu poate fi afectat de modaliati- termen si conditie;
- In principiu irevocabil- asupra renuntarii se poate reveni ea se numeste retractarea renuntarii;
- Declarative, efectele sale se produc retroactive pana la data deschiderii succesiunii. Prin acceptare drepturile dobandite asupra mostenirii se consolideaza de la data deschiderii succesiunii in caz de renuntare, tot retroactive renuntatorul e considerat strain de mostenire.
Capacitatea ceruta pentru exercitatea dreptului de optiune succesorala.
- Succesibilul sa aiba capacitate deplina de exercitiu;
- Minorii si interzisii pot opta in conditiile in care ei isi pot exercita in general drepturile patrimoniale ( art.687 Cod Civil)- prin reprezentantii legali pentru interzisi si minorii sub 14 ani, pentru minorii de peste 14 ani optiunea se face de ei cu incuviintarea prealabila a ocrotitorilor legali si a atuoritatii tutelare.
Ca masura de protective art.19 al Decretului nr.32/1954 “ acceptarea mostenirii cuvenite unui minor indifferent de varsta sau a unei personae puse sub interdictie va fi socotita in toate cazurile ca fiind facuta sub beneficiu de inventar.
Viciile vointei.
Conform Codului Civil numai dolul este reglementat ca viciu al actului de optiune succesorala. In literature juridical se admite in baza principiului general de drept ca actul juridc de optiune succesorala este anulabil si in caz de violent sau eroare can eroarea a fost cauza impulsive si determinant a actului.
Prescriptia dretului de optiune succesorala.
Termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala.
Art.700 Cod Civil modificat prin Decretul nr.73/1954 prevede in alin. 1: “ dreptul de a acepta succesiunea se prescrie printru-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii.
Alin.2 prevede: “ in cazul cand mostenitorul a fost impiedicat de a se folosi de dretul sau din motive de forta majora, instant de judecata , la cererea mostenitorului poate prelungi termenul cu maxim 6 luni de la data cand a luat sfarsit impiedicarea”.
Termenul incepe sa curga conform art.700 alin.1 de la data deschiderii succesiunii si daca succesibilul a luat cunostinta mai tarziu de moartea lui decuius. In conditiile legii el ar putea fi repus in termen. Termenul incepe sa curga pentru mostenitorii care au cunoscut mai tarziu calitatea lor demostenitori din ziua in care ei au conoscut temeiul chemarii lor la mostenire ( de exemplu descoperirea ulterioara a unui testament).
Tot de la deschidera succesiunii curge termenul de optiune succesorala si pentru mostenitorii care apartin unor clase diferite . succesibilii in rang subsecvent trebuie sa opteze tot de la data mortii fara a astepta sa se pronunte succesibilii in rang preferat, caci altfel dreptul lor s-ar putea stinge inainte de a se naste. Optiunea mostenitorilor subsecventi e sub conditie si va produce sau nu efecte dupa cum succesibilii in rang preferat vor renunta sau vor accepta mostenirea.
Tot de la data deschiderii succesiunii curge termenul de prescriptive si in cazul in care dreptul de optiune este exercitat de mostenitorii succesibilului care a decedat fara sa-si fi manifested dreptul de optiune succesorala.
Mostenitorii pot exercita drepturi de optiune succesorala numai in restul termenului pe care-l mai avea succesibilul la data mortii sale.
In cazul unui copil conceput inainte de deschiderea succesiunii dar necunoscut la aceasta data termenul de optiune succesorala va gurga de la nasterea copilului daca el se naste viu.
Daca e vorba de mostenirea unei personae declarate moarte prin hotarare judecatoreasca, termenul de 6 luni curge din momentul ramanerii definitive a hotararii declarative de moarte si nu de la data stabilita in hotarare ca fiind data mortii.
O problema controoversata este daca alin. 2 al art.700 este sau nu in vigoare. Opinia ce a prevalat este ca prin adoptarea Decretului nr.167/1958, alin.2 al acestui articol a fost abrogate tacit, prevederile sale fiind inlocuite cu cele ale art.13 si 19 din Decret, rezulta ca forta majora duce la suspendarea de drept a termenului de prescriptive , orice alta impiedicare va fi caz de repunere in termen daca impiedicarea este justificata.
Prin repunerea in termen mostenitorul a considerat acceptarea sau renasterea dreptului sau de optiune succesorala cu ambele laturi: acceptarea sau renuntare.
Desi ultima ipoteza pare maiaproape de structura si finalitatea optiunii succesorale se considera mai ales in practica, ca primei solutii I se va da curs.