Drept

Este un beneficiu al legii prin care un successor in grad mai indepartat urca in locul si gradul ascendentului sau decedat la data deschiderii succesiunii si culege in concurs cu succesorii mai apropiati in grad partea din mostenire care s-ar fi cuvenit ascendentului  daca ar fi fost viu, art.664 Cod Civ.

Reprezentarea succesorala difera de reprezentarea conventional/ legala.

Defunctul al carui loc si grad sunt imprumutate s.n reprezentat iar cel ce vine la mostenire prin reprezentare s.n reprezentant. Desi din punct de vedere al naturii juridice art.664 Cod Civil califica reprezentarea drept o fictiune a legii, literature juridical a convenit ca legiuitorul nu are nevoie sa recurga la fictiuni pentru a crea anumite drepturi in favoarea unor erezi, de aceea in  doctrina dpdv al naturii juridice se considera ca reprezentarea succsorala este un beneficiu al legii. Cazurile in care se permite reprezentarea succesorala.

Descendenti in linie dreapt, 665 Cod civil si in privinta descendentilor din frati si surori art 666 Cod Civil. Reprezentarea opereaza nemarginit si in toate cazurile. Nemarginit adica la infinit. De ea vor beneficia nu doar descendentii de grad II pt a-I reprezenta pe cei de grad I si cei de grad III care-I reprezinta pe cei de grad II.

In linie colaterala mostenindu-se numai pana la gradul IV inclusive reprezentarea descendentilor din frati si surori  opereaza pana la gradul IV inclusive.

Reprezentarea opereaza in toate cazurile, adica nepotii vor mostenii prin reprezentare atat in cazul in care exista si fii ai lui decuius( descendenti de grad I) cat sic and vin la mostenire numai nepoti ai lui decuius( descendenti de grad II).

 

                        Conditiile reprezentarii succesorale.

1. Reprezentatul sa fie decedat la data deschiderii succesiunii;
2. Locul celui reprezentat sa fie util;
3. Reprezentantul sa fie descendent in linie dreapta sau din fratii si surorile decedatului;
4. Reprezentatnul sa aiba vocative succesorala proprie sis a indeplineasca el insusi conditiile de a-l mostenii pe decuius.

 

1. Conform art.668 Cod Civil “ nu se reprezinta decat persoanele moarte”.

Reprezentatul sa fie mort la deschiderea succsiunii. Daca persoana in discutie este vie

dar este renuntatoare, a fost inlaturart de la mostenire ca nedemn sau I s-a prescris dreptul de optiune si a devenit straina de mostenire, reprezentarea nu va opera.

In aceasta ipoteza descendentii persoanei respective ar putea culege mostenirea numai in nume propriu daca nu exista rude in grad preferat sau daca sunt ele insele nedemne sau au renuntat la succesiune; nici disparutul nu poate fi reprezentat, caci pana la hotararea definitive de moarte se prezuma a fi in viata. Interdictia reprezentarii  persoanelor vii  face ca reprezentarea sa nu poata opera per saltum si omisso medio. Reprezentantul nu ar putea sa sara peste un ascendant pe cara sa-l reprezinte ci sa urce din grad in grad vacant pana la gradul cel mai apropiat de decuius.

 

2. Daca cel reprezentat ar fi fost viu la deschiderea succesiunii ar fi putut culege mostenirea, prin urmare, nu ar fi fost nedemn. In conceptia Codului Civil reprezentantul nu poate avea in privinta mostenirii decataceleasi drepturi pe care le-ar fi avut reprezentatul daca ar fi trait. Aceasta conceptie e criticata, cai nedemnitatea e o pedeapsa civila si e injust se spune ca efectele sale sa se rasfranga asupra descendentilor nedemnului sis a le zadarniceasca venirea prin reprezentarea nedemnului la mostenire.
3. Reprezentantul sa aiba calitatea de descendent in linie dreapta sau din frati si surori si de asemenea sa aiba vocative succesorala proprie la mostenirea celui la care vine prin reprezentare. De aici rezulta ca pentru a opera reprezentarea nu intereseaza daca reprezentantul l-a mostenit pe reprezentat sau nu pentru ca a fost nedemn sau pentru ca a renuntat la mostenirea acestuia.

 

Efectele reprezentarii succesorale.

Impartirea pe tulpini.

Reprezentarea permite reprezentantului sa ocupe gradul si locul celui reprezentat dar si ca el nu va putea avea din mostenire decat aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut reprezentatul daca ar fi fost viu.

            In cazul reprezentarii impartirea mostenirii nu se face pe capete( dupa numarul celor ce vin la mostenire) ci pe tulpini, prin tulpina, autorul predecedat si care este reprezentat de descendentii sai conform art 667 Cod Civil in toate cazurile in care reprezentarea este admisa partajul se face pe tulpina conform art.667 Cod Civil, daca aceeasi tulpina a produs mai multe ramuri parte ace se cuvine acelei tulpini se va imparti iar pe tulpini numite subtulpini in fiecare ramura.

Reguli speciale aplicabile diferielor categorii  de mostenitorii legali.

            Mostenitorii din clasa descendentilor – copii defunctului si urmasii acestora, fara deosebire de sex si daca sunt din aceeasi casatore sau din casatorii diferite. Fac parte copiii din casatorie si din afara ei si descendentii lor.

            Apartin acestei clase si copii adoptati si in principiu urmasii lor.

            Copii din afara casatoriei au aceeasi situatie legala ca cea a copilului din casatorie. Copilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita au fata de parinte si rudele acestuia  aceeasi situatie ca a unui copil din casatorie. Vocatia succesorala a copilului din afara casatoriei. Adoptatii si descendentii lor fac parte din clasa I. dreptul lor succesoral difera dupa cum adoptia a fost cu efecte depline/ restranse. Chiar daca cea cu efecte restarnse (normele ei) au fost abrogate ea produce efecte pentru adoptiile de acest fel care s-au facut cat timp normele care reglementau adoptia cu efecte restanse erau in vigoare. Daca a fost cu efecte depline, adoptatul rupee legaturile de rudenie cu rudele firesti si cu parintii si devenea ruda cu adoptatorul si rudele acestuia, ca un copil firesc al acestuia.

            In plan succesoral adoptatul cu efecte depline pierdea dreptul de mostenire a parintilor si rudelor firesti, dar il mostenea pe adoptator si rudele acestuia.

            NOTA: efectele in plan succesoral ale fostei adoptii cu efecte depline se produc in prezent in cazul adoptiei( una singura si care seamana pana la identitate cu fosta adoptie cu efecte depline.

La adoptia cu efecte restranse, adoptatul pastra( si daca mai e cazul pastreaza) legatura de rudenie cu rudele sale firesti insa devenea ruda si cu adoptatorul  nu si cu rudele acestuia. Adoptatul din aceasta adoptie si descendentii sai aveau dreptul la mostenirea lasata de rudele lor firesti inclusive aceea a parintilor lor firesti si de asemenea il vor mostenii pe adoptator nu sip e rudele acestuia.

Caractere juridice ale drepturilor succesorale ale descendentilor.

• Descendentii pot veni la mostenire in nume propriu dar si prin reprezentanti;
• Descendentii sunt mostenitori rezervatari, au in temeiul legii dreptul la o parte din mostenire numita “rezerva” de care decuius nu poate dispune prin liberalitati;
• Descendentii sunt mostenitori sezinri, din posesia de drept a titlului de mostenitor din chiar momentul deschiderii succesiunii si printer altele pot intra in stapanirea bunurilo succsorale fara a indeplinii o formalitate si fara a astepta eliberarea certificatului de mostenitor;
• Descendentii sunt obligati sa raporteze donatiile primite de la decuius.

 

Asecendentii si colateralii privilegiati.

Asendentii privilegiati.

            Chemata la mostenire prin art.670 Cod Civil. Ascendentii privilegiati sunt parintii defunctului din casatorie sau din afara casatoriei, ori prin adoptie.

            Drepturile succesorale ale parintilor din casatorie si ale mamei din afara casatoriei sunt prevazute expres in art.670,671,678 Cod Civil. In privinta tatlui din afara casatoriei si adoptator Codul Civil nu consacra expresisverbis vocatia lor succsorala, intr-o perioada mai veche de aceea drepturile lor succesorale au fost contestate.

            S-a aratat ca mai degraba lipsa unui text din Codul Civil care sa cosacre vocatia succsorala a tatalui din afara casatoriei este mai degraba o omisiune a legiuitorului.

            In prezent vocatia succesorala a tatalui din afara casatoriei/ adoptatorului nu mai este obiect de serioasa contestare.

Intinderea drepturilor succesorale a asecendentilor privilegiati.

            Este diferit in cazul in care ascendentii privilegiati vin singuri la mostenire, au dreptul la intreaga succesiune. In cazul concursului ascendentilor privilegiati cu colateralii privilegiati, intinderea drepturilor succesorale este:

1. Cand existe un singur parinte in concurs cu fratii si surorile defunctului sau cu descendentii lor( colaterali privilegiati) parintele va culege 1/4 din mostenire iar colateralii privilegiati 3/4;
2. Cand exista ambii parinti in concurs cu colateralii privilegiati parintii vor culege 1/2 din mostenire( fiecare parinte 1/4 ) iar cealalta jumatate se cuvine fratilor si surorilor sau descendentilor lor.
3. Cand exista atat parinti firesti cat si adoptator( entru ipotezele inca de actualitate ale unor adoptii cu efecte restanse) in concurs cu fratii si surorile defunctului sau cu descendentii lor, ascendentilor privilegiati li se cuvine 1/2 din mostenire iar cealalta colateralilor privilegiati.

 

Caracterele  juridice ale drepturilor succesorale ale ascendentilor privilegiati.

• Asecndentii pot veni la mostenire numai in nume propriu nu si prin reprezentare;
• Ei sunt mostenitori rezervatari;
• Nu sunt mostenitori sezinari;
• Nu datoreaza raportul donatiilor.

Colateralii privilegiati.

Fratii si surorile din castorie sau din afara ei cat si din adoptie – fosta adoptie cu efecte depline.

Intinderea drepturilor succesorale ale fratilor si surorilor defunctului sau descendentilor acestora.

            Este diferit dupa cum colateralii privilegiati vin singuri la mostenire sau in concurs cu parintii lui decuius.

            In primul caz , culeg toata mostenirea, in al doilea caz 1/2  sau 1/4  dupa cum exista ambii parinti sau numai un parinte

Impartirea mostenirii intre fratii si surorile defunctului sau descendentii acestora.

            Pentru ca fratii si surorile sunt rude de grad egal ele vor mostenii in parti egale. Acest principiu se poate aplica daca provin din aceesai casatorie. In cazul in care vin din casatorii diferite impartirea mostenitorilor se va face pe linii. Conform art.674 Cod Civil exista frati buni sau primar, frati consangeni sau consangvini, frati uterini .

            Conform art.674 impartirea pe linii consta in urmatoarele. Mostenirea lasata de defunct se imparte in 2 parti egale corespunzatoare celor 2 linii, cea maternal sic ea paterna. Fratii buni vin la mostenire in ambele linii, consangvinii in linie paterna, cei uterine in linie maternal. Impartirea pe linii se aplica atat  cand fratii si surorile vin la succesiune in concurs cu parintii ( cum prevede textul) cat si in cazul in care nu existe parinti mostenitori.

            Impartirea  pe linii se aplica  in cazul fratilor  si surorilor din casatorii diferite dar si celor din afara casatoriei sau din adoptie.

            Desi textul nu prevede, impartirea pe linii se va aplica si descendentilor din frati si surori.

 

Caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale colateralilor privilegiati.

• Pot veni in nume propriu sau prin reprezentare;
• Nu sunt rezervatari;
• Nu sunt sezinari;
• Nu sunt tinuti de obligatia de raport a donatiilor.

Clasa ascendentilor ordinari.

            Din castorie sau din afara ei. Formeaza clasa a III de mostenitori si vin la succesiune in lipsa erezilor din clasele I si II.

 Caractere juridice.

• Pot veni la mostenire numai in nume propriu;
• Sunt sezinari;
• Nu sunt rezervatari;
• Nu sunt tinuti de raportul donatiilor.

Clasa colateralilor ordinari.

Rudele colaterale de grad III-IV din casatorie sau nu

Caractere juridice.

• Pot veni la mostenire numai in nume propriu;
• Nu sunt rezervatari;
• Nu sunt sezinari;
• Nu sunt tinuti de obligatia de raport a donatiilo.