Testamentul mistic (secret).
Este testamentul semnat de testator, strans si sigilat si care este prezentat Judecatoriei pentru indeplinirea unor formalitati conform art.864 Cod Civil.
Trebuie semnat de testator indifferent cine l-a scris.
Testamentul impatrurit sau in plic se va sigila iar daca sigilarea este insuficienta sanctiunea este nulitatea absoluta. Operatiunile se fac in fata judecatoruui sau a notarului ori de testator si se declara de catre el respectate conditiile.
Judecatorul sau notarul este obligat sa intocmeasca pe testament sau plic un act de suprascriere, proces- verbal ce constata prezentarea testamentului, declaratia acestuia in sensul ca testamentul e al lui si starea testamentului. El va fi datat si semnat de testator si de judecator sau notar. Formalitatile se desfasoara fara intrerupere pentru a nu putea fi inlocuit testamentul. Sanctiunea nerespectarii formalitatii este nulitatea absoluta.
Dupa indeplinirea formalitatilor testamentul este restituit testatorului sau pastrat la Judecatorie sau notariat.
Puterea doveditoare: testamentul este un inscris sub semnatura private; actul de suprascriere e inscris authentic. Mentiunile din testament fac dovada iuris tantum, iar cele din actul authentic pana la inscrierea in folosinta.
Avantaj; pastreaza secretul vointei.
Testament privilegiate.
Testament autentice simplificate prevazute de Codul Civil pentru cazuri exceptionale:
- Testamentul militarilor;
- Testament in caz de boala contagioasa;
- Testament maritim.
Reguli comune.
- Semnate de testator, agentul instrumentator sic el putin 1 din 2 martori. Se mentioneaza situatia in care testatorul sau un martor nu pot semna;
- Validitatea nu e definitive decat in cazul in care testatorul a decedat in respective situatie, in caz contrar testamentul oricare ar fi el isi pirede valabilitatea dupa 6 luni, iar in cazul celui maritime dupa 3 luni de la incetarea cauzei care l-a impiedicat pe testator sa testeze conform dreptului comun.
Legatul.
Este actul juridic cuprins intr-un testament prin care testatorul desemneaza una sau mai multe personae care, la decesul sau vor primii intregul patrimoniu (legat universal), o fratiune din patrimoniu ( legat cu titlu universal), sau un bun determinat ( legat cu titlu particular), rezulta desemnarea persoanei gratificate se face prin testament si personal de catre legatar.
Legatul secret, cel in care legatarul nu a desemnat prin testament ci se precizeaza numai in testament ca persoana legatului a fost comunicata verbal mostenitorului legal este nul. La fel si testamentul facut unei personae nedeterminate sau insufficient determinate. Determinarea legatarului la data executarii legatului.
Nul este si legatul cu facultatea de alegere, cel prin care testatorul a dispus ca persoana legatarului sa fie aleasa de un tert. Nulitatea intervine in aces caz pentru incalcarea caracterului personal al testamentului.
Desemnarea legatarului poate fi directa, desemnand expres peroana legatarului sau indirect, prezentarea unor elemente prin care va fi identificat legatarul.
Clasificare.
1.Dupa modalitatile care le afecteaza:
- pure si simple;
- cu termen;
- sub conditie;
- cu
2.Dupa obiect:
-universale;
-cu titlu universal;
-cu titlu particular.
Conform art.888 Cod Civil legatul universal e dispozitia prin care testatorul lasa dupa moartea sa la una sau mai multe personae universalitatea bunurilor sale.
Definitia trebuie inteleasa in sensul ca legatul universal e concretizat nu de cantitatea bunurilor culese ci de vocatia la intreaga mostenire. Exemplu, pentru 2 sau mai multi legatari universali fiecare cu vocative la intreg iar unul renunta, intreaga mostenire revine celuilalt.Daca este acceptant pentru ca vocatia e universal , este pentru intreaga mostenire.
Sunt legate universal , legatul tuturor bunurilor mobile si immobile, legatul nudei proprietati asupra intregii mosteniri, legatul cotitatii disponibile.
Legatul cu titlu universal confera vocative la o fractiune din mostenire, care e de la inceput mentionata. Daca exista mai multi legatari cu titlu universal, de renuntarea unuia nu profita ceilalti, ci profita legatarul universal sau mostenitorii legali.
Legatele cu titlu universal sunt limitativ prevazute de art.894 Cod Civil, legatul unei fractiuni din mostenire, legatul tuturor bunurilor immobile, legatul tuturor bunurilor mobile, legatul unei fractiuni din totatlitatea bunurilor immobile, legatul unei fractiuni din totatlitatea bunurilor mobile.
Se adauga si legatul ce l-ar face un minor de 16 ani cu privire la intreaga sa avere caci art.807 Cod Civil dispune: “minorul de 16 ani nu poate dispune prin testament decat de 1/2 din tot c ear fi putut dispune daca era major.
Legatul cu titlu particular confera vocative numai asupra unor bunuri singulare, nu asupra unei universalitati/ parti din patrimoniu astfel incat legatarul cu titlu particular nu raspunde de pasivul succesiunii spre deosebire de legatarul universal sau cu titlu universal.
Ineficacitatea legatelor.
Pot fi nule sau anulabile daca ele contravin normelor imperative sau regulilor de morala. Ce caracterizeaza cauzele de nulitate sau anulare= ele sunt anterioare sau concomitente cu intocmirea testamentului.
Ineficacitatea legatului poate avea si cause posterioare intocmirii testamentului in situatia revocarii si in situatia caducitatii.
Revocarea si caducitatea se deosebesc intre ele prin aceea ca revocarea se datoreaza vointei unilateral a testatorului ( revocare voluntara) sau a unei fapte culpabile savarsita de legatar ( revocare judecatoreasca), iar caducitatea se datoreaza unei imposibilitati de executare straina de vointa testatorului sau culpa legatarului.
Cauze de nulitate sau anulare a legatului.
Sunt commune oricarui act juridic, de exemplu: nerespectarea formei legale, incapacitatea testatorului, vicii de consimtamant.
Revocarea legatului.
Revocarea legatului poate fi facuta de catre:
- testator;
- instanta judecatoreasca.
Revocarea voluntara.
Legatul este esentialmente revocabil, pana in ultima clipa, testatorul poate fara restrictii sa revoke legatul.
Poate fi expresa sau tacita. Cea expresa rezulta din declaratia testatorului cuprinsa intr-un testament posterior sau inscris authentic, nerespectarea formelor atrage nulitatea absoluta a revocarii.
Cea tacita rezulta neandoielnic din anumite acte sau fapte juridice ale testatorului. 2 cazuri:
- incompatibilitatea;
Revocarea judecatoreasca.
Este o sanctiune pentru legatarul culpabil fata de testatorul decedat sau fata de memoria acestuia. Intervine dupa moartea testatorului la cererea celor interesati si numai in cazurile expres prevazute de lege.
Cazuri.
In general cele prevazute de Codul Civil pentru revocarea donatiilor:
- neexecutarea sarcinilor de catre legatarul beneficiar al unui legat cu sarcina;
- ingratitudinea legatarului, cand el se face vinovat de atentat la viata testatorului, delicate, cruzimi sau injurii grave.
Refuzul de alimente nu e o cauza de revocare a legatului. Revocarea pentru ingratitudine se cere in termenul de 1 an prevazut si pentru revocarea donatiilor de art.833 Cod Civil.
Injuria grava la memoria mortului art.931 Cod civil e un caz specific legatelor , inexistenta in cazul donatiilor, 1 an curge de la savarsirea faptei.
Survenienta de copii nu e caz de revocare. Daca testatorul a cunoscut ca I se naste un copil si a mentinut testamentul inseamna ca a dorit gratificarea legatarului. Daca nu a cunoscut , legatul nu se va revoca ci este caduc pentru disparitia cauzei impulsive si determinante, caci se considera ca numai in necunostinta de cauza testatorul a gratificat pe legatar.
Caducitatea legatelor.
Este imposibilitatea executarii unui legat nascut valabil si nerevocat, datorita unor imprejurari straine de vointa testatorului sau de vreo culpa a legatarului.
Cauze.
- Predecesul legatarului;
- Incapacitatea legatarului de a primi legatul;
- Neandeplinirea conditiei suspensive;
- Refuzul legatarului de a primii legatul;
- Pieirea obiectului legatului in intregime;
- Dreptul de acrescamant ( drept de adaugire). Este dreptul titularului unui legat conjunctiv de a beneficia de partea de mostenire cuvenita colegatarului/ colegatarilor care nu pot sau nu vor sa primeasca legatul.
Legatul conjunctiv este cel al carui obiect este lasat mai multor legatari fara ca testatorul sa arate partea fiecaruia, colegatarii avand chemare eventual la tot obiectul.
Dreptul de acrescamant functioneaza si in cazul mostenirii legale daca exista erezi renuntatori sau nedemni.
Exheredarea.
Este acea dispozitie de ultima vointa prin care testatorul inlatura de la mostenire pe unu sau mai multi mostenitori legali. Mostenitorii rezervatari pot fi exheredati numai in limita cotitatii disponibile.
Exheredarea poate fi directa sau indirect rezultand din faptul ca testatorul face legate ce epuizeaza intreaga mostenire.
Exheredarea poate fi si sub forma unei sanctiuni , o dispozitie prin care testatorul prevede ca vor fi inlaturati de la mostenire mostenitorii ce vor cere nulitatea testamentului.
Aceasta dispozitie este nula numai daca se doreste apararea unor dispozitii testamentare care incalca normele de ordine publica sau bune moravuri.
Executiunea testamentara.
De obicei executiunea testamentara se face de mostenitorii legali si legatarii universali, dar testatorul poate numii prin testament unul sau mai multi executori testamentari. Functia executorilor testamentari este de a veghea la executarea testamentului si de a asigura indeplinirea dispozitiilor testamentare. Puterile si sfera de actiune a executorilor testamentari difera dupa cum ei au sau nu sezina………………………………. Decat s celui fara sezina caci el nu are calitatea de executor testamentary si trebuie sa se limiteze la a veghea executarea testamentului.
Limitele dreptului de a dispune prin acte juridice de bunurile succesiunii.
Oprirea pactelor asupra unei succesiuni viitoare.
Un asemenea pact este orice conventie nepermisa de lege prin care una dintre parti dobandeste drepturi eventuale in acea mostenire sau renunta la ele si actele juridice unilateral savarsite inainte de deschiderea succesiunii sunt asemenea pacte, sanctiunea fiind nulitatea absoluta.
Pentru a exista un asemenea pact trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
- Sa existe un pact, act juridic irevocabil, inclusive de acceptare sau de renuntare la o mostenire nedeschisa;
- Pactul sa aiba ca obiect o mostenire nedeschisa;
- Dreptul care se dobandeste sau la care se renunta trebuie sa fie un drept succesoral eventual, nu unul deja nascut, actual;
- Pactul sa nu fie unul dintre cele admise in mod exceptional de lege ( partajul de ascendent).
Oprirea substitutiilor fideicomisare.
Substitutia fideicomisara este o dispozitie din testament prin care dispunatorul oblige pe cel gratificat numit instituit sau grevat sa conserve bunurile primite si la moartea sa, sa le transmita altei personae numita substituit desemnata de catre testator.
Substiutia fideicomisara nu se confunda cu substitutia vulgara care este admisa de lege. Este acea dispozitie din testament prin care testatorul desemneaza in subsidiar un al doilea gratificat pentru cazul cand primul legatar nu ar putea sau nu ar voi sa primeasca ce I s-a lasat.
Pentru a exista o substitutie fideicomisara oprita de lege sunt necesare urmatoarele conditii:
- Dispunatorul sa fi facut unor personae diferite doua sau mai multe liberalitati care au acelasi obiect care se executa succesiv;
- Instituitul sa fi fost obligat de catre dispunator sa conserve bunurile primite si sa le transmita la moatrea sa substituitului ( se stabileste astfel prin vointa dispunatorului inalienabilitatea si insesizabilitatea bunurilor obiect al liberalitatii);
- Dreptul substituitului sa se nasca la moartea instituitului astfel incat dispunatorul stabileste ordinea succesorala a bunurilor nu numai pentru propria sa moarte ci si pentru a altora pe care i-a gratificat.
Substitutia fideicomisara este nula absolute , nulitatea este integrala, totala, lovind ambele liberalitati.
Rezerva succesorala.
Anumiti mostenitori sunt protejati prin lege de actele liberale ale celui care lasa mostenirea. In prezenta lor dreptul lui decuius de a face liberalitati este limitat la o parte a mostenirii numita cotitate disponibila, cealalta este rezerva succesorala care este sustrasa legatelor si donatiilor si care se cuvie unor anume succesori legali numiti rezervatari.
Cu privire la rezerva se pot face de catre dispunator acte cu titlu oneros caci ele nu sunt…………………………………………..
In situatia in care exista mostenitori rezervatari,mostenirea se imparte in rezerva si cotitate disponibila.
Rezerva este partea care se cuvine conform legii unor mostenitori legali si de care decuius nu poate dispune pein acte cu titlu gratuity, liberalitati.
Cotitatea este partea din mostenire de are decuius poate dispune neangradit inclusive prin liberalitati.