Dreptul civil este acea ramura de drept privat care reglementeaza raporturile juridice patrimoniale si nepatrimoniale dintre subiecte de drept - persoane fizice si juridice - aflate pe pozitii de egalitate juridica. Din definitie rezulta:
- Dreptul civil apartine diviziunii dreptului privat, deoarece reglementeaza, in principiu, raporturi dintre particulari. Dreptul civil este baza comuna din care s-au desprins, in timp, toate celelalte ramuri de drept privat. In acest cadru, el constituie drept comun pentru celelalte ramuri de drept privat. Aceasta inseamna ca ori de cate ori o anumita situatie juridica nu este reglementata in nici un fel in ramura speciala de drept, solutia va fi aplicarea normelor de drept civil.
-Obiectul de reglementare al dreptului civil il constituie doua categorii de raporturi juridice:
▪ raporturi juridice patrimoniale;
▪ raporturi juridice personal-nepatrimoniale.
Raporturile patrimoniale sunt acele raporturi juridice care au un continut evaluabil in bani. Nu toate raporturile juridice patrimoniale sunt reglementate de normele dreptului civil. De exemplu, fac parte din raporturile patrimoniale reglementate de dreptul civil raporturile care au in continutul lor dreptul de proprietate.
Raporturile personal-nepatrimoniale sunt acele relatii sociale reglementate de normele dreptului civil care au un continut ce nu este evaluabil in bani. De exemplu, raporturile referitoare la atributele de identificare ale persoanei fizice sau juridice.
- Raporturile se stabilesc intre persoane fizice (oamenii priviti individual)
sau persoane juridice (subiecte colective de drept);
- Subiectele raportului juridic civil se afla pe pozitie de egalitate, neexistand vreun fel de subordonare intre ele in ceea ce priveste incheierea actelor juridice.