Membrii Camerei Deputaţilor şi ai Senatului sunt aleşi prin vot universal în cele 42 de circumscripţii electorale, corespunzătoare celor 41 de judeţe şi Municipiului Bucureşti. În legislativul 2004-2008 Senatul are un număr de 137 de membri iar Camera Deputaţilor are 332 de membri. Diferenţa numărului de membri se datorează normei de reprezentare diferite de la o Cameră la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori.
Sistemul electoral este unul proporţional (membrii se aleg din toate partidele care au depăşit pragul electoral de 5% din totalul voturilor exprimate în baza unui algoritm). Alegerile se ţin o dată la patru ani, şi sunt făcute printr-un sistem de reprezentare proporţională cu vot în colegii uninominale. Ultimele alegeri au avut loc în 30 noiembrie 2008. În Camera Deputaţilor mai sunt primiţi şi câte un reprezentant al fiecărei minorităţi naţionale recunoscute.
Birourile permanente se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a camerei Deputaţilor şi a Senatului şi ele cuprind pe preşedintele Camerei, pentru vicepreşedinţi, patru secretari şi 4 respectiv 2 chestori.
Pentru alegerea preşedintelui este necesar, în primul scrutin, votul majorităţii parlamentarilor, iar dacă această cerinţă nu s-a realizat, se organizează cel de-al 2-lea tur de scrutin, la care participă în Senat primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi exprimate, iar în Camera Deputaţilor, dacă nici un candidat nu a întrunit, după 2 tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi desemnat preşedinte candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Preşedintele Camerei este ales, spre deosebire de ceilalţi membrii ai Biroului, pe durata întregului mandat al Camerei, iar odată cu alegerea lui, încetează activitatea preşedintelui de vârstă.
Preşedintele Camerei are următoarele atribuţii:
- convoacă Senatul sau, după caz, Camera Deputaţilor în sesiuni ordinare şi extraordinare.
- conduce lucrările Camerei şi ale Biroului permanent.
- asigură ordinea în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului.
- anunţă rezultatul votării şi hotărârile adoptate.
- asigură legătura cu cealaltă Cameră, Preşedintele României, Guvernul, Curtea Constituţională şi Curtea Supremă de Justiţie.
- asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României.
- reprezintă Camera în relaţii interne sau externe.
- poate sesiza Curtea Constituţională pentru ca aceasta să se pronunţe asupra constiţionalizării legilor sau a Regulamentului Camerei Deputaţilor, sau după caz, a Senatului.
- îndeplineşte şi alte sarcini prevăzute de regulament sau date de Cameră.
Vicepreşedinţii sunt aleşi de grupurile parlamentare prin vot secret cu majoritatea voturilor senatorilor. Aceştia îndeplinesc în ordinea stabilită de Biroul Permanent, atribuţii ale preşedintelui, la solicitarea sau în absenţa acestuia.
Secretarii au ca sarcini principale:
- întocmirea listei cu inscrierile la cuvânt în ordinea în care au fost făcute.
- prezentarea propunerilor, amendamentelor şi a oricăror alte comunicări adresate Camerei.
- efectuarea apelului nominal.
- consemnarea rezultatului votului.
- ţinerea evidenţei hotărârilor adoptate.
- supravegherea întocmirii stenogramelor.
- asistarea preşedintelui în realizarea atribuţiilor ce-i revin acestuia şi orice alte sarcini încredinţate de acesta la Biroul Permanent.
Chestorii au sarcina:
- să verifice modul de gestionare a patrimoniului Camerei Depu-taţilor sau, după caz, a Senatului.
- exercită controlul financiar asupra cheltuielilor.
- prezintă proiectul de buget şi încheierea exercitiului bugetar.
- asigură menţinerea ordinii şi îndeplinesc orice alte sarcini date de preşedinte sau Biroul Permanent.
Biroul Permanent este un organ intern al Camerei, un organ de stat care are următoarele atribuţii:
-propune adunării datele de începere şi terminare a sesiunii.
- solicită preşedintelui adunării convoacarea sesiunii extraordinare.
- supune aprobarii regulamentului Camerei Deputaţilor, sau după caz, al Senatului, precum şi propunerile de modificare a acestuia.
- pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor.
- la propunerea grupurilor parlamentare, supune votului parlame-ntarilor competenţa nominală a comisiilor parlamentare.
- primeşte proiectele de legi şi propunerile legislative şi sesizează comisiile permanente în vederea întocmirii rapoartelor şi elaborării avizelor.
- dispune difuzarea rapoartelor.
- întocmeşte, cu consultarea preşedinţilor grupurilor parlamentare şi a comisiilor permanente, proiectul ordinii de zi şi a şedinţelor adunării şi programul de lucru.
- analizează şi supune dezbaterii orientărilor generale de politică externă a României.
- propune spre aprobare competenţa delegaţiilor permanente la organizaţiile parlamentare internaţionale.
- prezintă adunării proiectul de buget al acesteia şi contul de încheiere a exercitiului bugetar.
- exercită controlul financiar-contabil.
- aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor Camerei.
- îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament sau însărcinări date de adunare.
Comisiile parlamentare: sunt organe de lucru ale Adunării Deputaţilor, sau după caz, a Senatului, care au scopul de a îndeplini însărcinările ce le sunt încredinţate în vederea pregătirii lucrărilor fiecărei Camere.
Sunt alcătuite dintr-un număr restrâns de parlamentari, care au ca sarcină să examineze în mod detaliat problemele care sunt supuse dezbaterii Parlamentului şi apoi să-i prezinte acestuia rapoarte cu propuneri adecvate.
Comisiile parlamentare pot fi:
-permanente.
-temporare, în care intră cele speciale, de anchetă şi de mediere.
De cele mai multe ori comisiile aparţin unei singure Camere, dar în unele împrejurari se pot constitui comisii mixte, comune celor 2 Camere, care la rândul lor pot fi permanente sau temporare.
Numărul, denumirea şi competenţa fiecăreia precum şi numărul membrilor comisiilor parlamentare se stabilesc de Cameră, la propunerea Biroului Permanent.
În prima şedinţă, convocată de preşedintele adunării, comisiile îşi aleg birourile, compuse dintr-un preşedinte, 1-2 vicepresedinţi şi 1-2 secretari, după care îşi adoptă regula-mentul de organizare şi funcţionare.