Măsurile disciplinare care pot fi luate împotrivă parlamentărilor în cazul în care comit abateri de la regulamentul Camerei din care fac parte sunt:
- avertismentul, care este aplicat de preşedinte la prima abatere.
- chemarea la ordine, adresată celor care nesocotesc avertismentul continuând să se abată de la regulament sau celor care chiar de la prima abatere încalcă în mod grav precederile regulamentului.
- retragerea cuvântului are loc în cazul în care, după chemarea la ordine, parlamentarul persistă să se abată de la regulament.
- excluderea temporară, de la o şedinţa până la 30 de şedinţe din aceeaşi sesiune a Camerei Deputaţilor, care are că efect suspendarea indemnizaţiei pe timpul excluderii, suspendarea drepturilor ce ţin de calitatea de deputat, cu excepţia imunităţii, interzicerea accesului în localul Camerei şi a participării la lucrările Comisiilor.
La aceste măsuri mai poate fi adăugată şi aceea de diminuare a indemnizaţiei lunare şi a diurnei de şedinţa, în funcţie de prezenţa parlamentărilor la lucrările Camerei, hotărâtă de Biroul permanent.
Funcţia de legiferare este prevăzută în Constutie în art.58 alin. 1, care stabileşte că Parlamentul este unică autoritate legiuitoare din România.Dar, pe lângă legi,Parlamentul mai poate adopta hotărâri şi moţiuni.
Legile sunt elaborate de Parlament în bază prerogativei acesteia de a fi unica autoritate a ţării şi sunt de trei categotii: constituţionale, organice şi ordinare.
Sunt deci legi: - codul civil.
- codul familiei.
- codul penal;
care se aplică celor care încheie contracte, se căsătoresc, săvârşesc infracţiuni. Nici un organ al statului nu poate elabora legi în afară de Parlament, care are competenţă exclusivă în acest domeniu.
Legea a fost definită că actul juridic normativ emis de Parlament printr-o anumită procedură stabilită în acest scop, în cadrul competenţei legislative, prin care se stabilesc reguli generale, a căror aplicare este asigurată, în caz de nevoie, prin puterea de constrângere a statului.
Procedura legislativă cuprinde mai multe etape:
Iniţiativă legislativă constă în dreptul de a sesiză Parlamentul cu un proiect de lege sau propunere legislativă, declanşându-se în acest fel procedura legislativă.
Atr. 73 din Constituţie da drept de iniţiativă legislativă:
- Guvernului.
- deputaţilor şi senatorilor.
- cetăţenilor, dacă sunt cel puţin 250.000 cu drept de vot şi provin din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau un municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 10.000 de semnături în sprijinul iniţiativei respective.
Guvernul are drept de iniţiativă nelimitat,Preşedintele României nu are drept de iniţiativă legislativă, iar deputaţii şi senatorii pot exercită acest drept.Iniţiativă legislativă a cetăţenilor este luată în dezbatere de Parlament numai după ce Curtea Constituţională a verificat îndeplinirea condiţiilor stabilite de Constituţie.
Proiectele de legi şi propunerile legislative trebuie să fie însoţite de expunerile de motive şi redactată în formă proprie a unui act normativ, pe articole, capitole şi secţiuni.Proiecetele de legi se înaintează Camerei însoţite de avizul consultativ al Consiliului Legislativ, după care proiectele şi propunerile legislative se distribuie parlamentărilor, urmând a fi înscrise în proiectul ordinii de zi după primirea raportului comisiei sesizate.
Examinarea în comisiile permanente a proiectelor şi propunerilor legislative se face în urmă trimiterii lor de către Biroul permanent al Camerei.Iniţiatorul propunerii are dreptul să retragă până la înscrierea acestuia în ordinea de zi.
Înscrierea în ordinea de zi a Camerei a proiectelor de legi şi a propunerilor legislative se face în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea raportului comisiei permanente sesizată în fond la Senat şi în 10 zile la Cameră Deputaţilor.
Prezentarea proiectului sau propunerii legislative de către iniţiator sau de către reprezentantul acestuia în plenul Camerei are loc pri expunerea motivelor care au condus la promovarea proiectului respectiv.
Prezentarea raportului comisiei permanente se preşedintele acesteia sau de un raportor desemnat în plenul Camerei este fază următoare.
Dezbaterea generală şi pe articole a proiectului sau propunerii legislative are loc, are loc mai întâi în Cameră care a fost sesizată.În cadrul dezbaterii generale, parlamentării, câte unul din partea fiecărui grup parlamentar, iau cuvântul în ordinea înscrierii, dar nu pot propune amendamente.
Urmează apoi discutarea fiecărui articol din propunere sau proiectul de lege, inclusiv cu modificările propuse de comisii, prilej cu care parlamentării pot luă cuvântul pentru a exprimă punctul de vedere al grupului pe care-l reprezintă sau punctul de vedere propriu.
Votul Camerei se exprimă cu privire la fiecare articol, care se adopta cu votul majorităţii parlamentărilor prezenţi, după ce, în prealabil, Senatul sau Cameră Deputaţilor s-au pronunţat prin vot distinctiv asupra fiecărui amendament, apoi se trece la votul în ansamblu al proiectului de lege sau al iniţiativei legislative.Atunci când în Cameră nu s-a întrunit cvorumul necesar, preşedintele va fi obligat să amâne votarea.
După adoptarea propunerii legislative sau al proiectului de lege de către o Cameră, acesta se semnează de către prsedintele ei şi se înaintează celeilalte Camere şi i se aduce şi la cunoştinţă Guvernului.
Procedura de mediere între Cameră Deputaţilor şi Senat are loc dacă una dintre ele adopta un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea adopatata de cealaltă Cameră.
Promulgarea legii aparte Preşedintelui României şi ea are loc după adoptarea de către Cameră Deputaţilor şi Senat a iniţiativei legislative sau a proiectului de lege readctat în text identic. Preşedintele României are dreptul, înainte de a promulga legea, să ceară Parlamentului, o singură data reexaminarea acesteia în termen de 20 de zile de la primirea ei spre promulgare. După reexaminare, Preşedintele este obligat să o promulge în termen de 10 zile de la primirea ei.
Publicarea ei în Monitorul Oficial reprezintă formă de publicitate pin care legea este adusă la cunoştinţă populaţiei.Legile intră în vigoare la data publicării în Monitor sau la data prevăzută în textul ei.
Legile constituţionale, adică acelea prin care se modifică, completează sau aproga unele prevederi ale Constituţiei şi care au fostă juridică supremă, necesită pentru adopatarea lor o procedura specială. Legile organice sunt acelea care stabilesc organizarea şi funcţionarea autorităţii publice. Sunt adoptate şi modificate de fiecare din cele două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Legile organice reglementează următoarele domenii:
- sistemul electoral.
- organizarea şi funcţionarea partidelor politice.
- organizarea şi desfăşurarea referendumului.
- organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
- regimul stării de asediu şi a celei de urgenţă.
- infracţiunile, pedepsele şi execuatarea acestora.
- acordarea graţierii colective.
- organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi.
- statutul functinarilor publici.
- contenciosul administrativ.
- regimul juridic general privind raporturile de muncă, sindicatele şi protecţia socială.
- regimul general al cultelor.
- organizarea generală a învăţământului.
- organizarea administraţiei locale, a teritoriului, precum şi regimul general al privind autonomia locală.
- modul de stabilire a zonei economice exclusive.
- stabilirea frontierelor.
- cetăţenia romană.
- stemă şi sigiliul ţării.
- organizarea serviciilor publice de radio şi televiziune şi controlul parlamentar asupra lor.
- categoriile funcţionarilor publici care nu pot face parte din partide politice.
- Avocatul Poporului.
- prelungirea mandatului parlamentar în caz de război sau catastrofă.
- incopatibilitatile parlamentare, altele decât cele stabilite în Constituţie.
- prelungirea mandatului Preşedintelui României în caz de război sau catastrofă.
- stabilirea membrilor Guvernului, în afară primului ministru şi a miniştrilor.
- structură sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, pregătirea popu-laţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare.
- organizarea poliţiei, a serviciului de informaţii a statulu, precum şi celelalte componente ale forţelor armate şi statutul cadrelor militare ale acestora.
- organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Legile bugetare sunt elaborate de Guvern şi aprobate de Parlament.Aceste legi sunt anuale şi adoptarea lor trebuie făcută cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, altfel se va aplică bugetul de stat al anului precedent până la adoptarea noilor bugete. Bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile legii.
Legile de ratificare a tratatelor internaţionale încheiate de Preşedintele României şi negociate de Guvern, sunt emise de Parlament, în bază cererii de ratificare facua în termen de 60 de zile de la încheierea tratatelor.
Hotărârile sunt acte juridice ale Camerei Deputaţilor sau ale Senatului şi ele pot fi cu caracter normativ şi cu caracter nenormativ.
Hotărârile normative au un caracter inferior legilor, nu mai necesită iniţiativă legislativă, nu trebuie examinate înainte de adoptare în comisiile permanente, nu sunt supuse promulgării, fiind semnate numai de preşedintele Camerei şi nu trebuie publicate în Monitorul Oficial. Atât Cameră Deputaţilor cât şi Senatul pot emite hotărâri proprii, dar şi comune.