Pin It

1) Definitie

“Persoana fizica” este subiectul individual de drept, adica omul, privit ca titular de drepturi si obligatii civile.

“Persoana juridica” este subiectul colectiv de drept, adica un colectiv de oameni care, intrunind conditiile cerute de lege, este titular de drepturi subiective si obligatii civile.

Sediul materiei este Decretul 31/1954 privind persoanele fizice si persoanele

juridice.

 

 

 

 

simplu).

 

2) Determinarea partilor

Raportul juridic civil  se stabiste de regula intre doua persoane (raport juridic

 

Partile raportului juridic civil pot avea calitatea de subiect activ, daca sunt

 

titulare de drepturi sau calitatea de subiect pasiv, daca le revin obligatii. Determinarea presupune cunoasterea partilor acestui raport, si se realizeaza diferit dupa cum este vorba de raporturi civile ce au in continutul lor drepturi absolute sau drepturi relative.

In cazul drepturilor absolute numai subiectul activ – care este titularul dreptului  subiectiv civil – este determinat sau cunoscut (exemplu: proprietarul unui bun). Subiectul pasiv este nedeterminat si este format din toate celelalte subiecte de drept civil (care trebuie sa-i respecte acest drept).

In  cazul  drepturilor  relative  este  determinat  atat  subiectul  activ  -numit creditor cat si subiectul pasiv, numit debitorul. Spre exemplu, daca A a imprumutat

1.000 lei de la B, atunci cei doi au devenit parti ale unui raport juridic civil. A va fi debitor   (subiect   pasiv),   avand   obligatia   ca,   la   scadenta,   sa   inapoieze   banii imprumutati, iar B va fi creditor (subiect activ), avand dreptul ca, la   scadenta, sa pretinda debitorului restituirea banilor imprumutati.

 

3) Pluralitatea subiectelor

Exista insa cazuri in care raportul juridic civil este stabilit intre mai multe persoane, fie ca subiecte active, fie ca subiecte pasive, fie sub ambele aspecte. In acest caz deosebim:

- pluralitate activa – mai multi creditori,

- pluralitate pasiva – mai multi debitori,

- pluralitate mixta – mai multi creditori si mai multi debitori.

In raporturile reale:

- subiectul pasiv este intotdeauna plural;

- subiectul activ este  plural in urmatoarele cazuri:

 

- coproprietatii (se exercita in comun dreptul de proprietate asupra unui bun individual determinat, fiecare detinand o cota-parte ideala si abstracta din acel drept, a carei intindere este predeterminata) ex: doua persoane cumpara impreuna un bun

- indiviziunii (se exercita in comun dreptul de proprietate asupra unei mase de  bunuri  sau  asupra  unei  universalitati,  fiecare  detinand  o  cota-parte  ideala  si abstracta din acel drept, a carei intindere este predeterminata) ex: comostenitorii pana la partaj.

-  devalmasiei  (se  intalneste  in  cazul  sotilor,  in  cazul  acestora  cota  pate detinuta din bunurile comune nu este predeterminata).

In raporturile obligationale:

-subiectul activ poate fi plural – mai multi creditori ce formeaza pluralitatea activa;

-subiectul pasiv poate fi plural – mai multi debitori ce formeaza pluralitatea pasiva;

- atat subiectul activ cat si cel pasiv pot fi plurale – mai multi creditori si mai multi debitori ce formeaza pluralitatea mixta. Distingem urmatoarele forme:

- divizibilitatea (obligatiile conjuncte) formeaza regula: fiecare creditor poate pretinde doar partea sa din drept si fiecare debitor poate fi urmarit doar pentru partea lui din datorie;   De exemplu, A a imprumutat o suma de bani de la B. Inainte de inapoierea sumei, A moare, iar singurii lui mostenitori sunt cei doi fii ai acestuia. Datoria lui A, fata de B se va imparti intre cei doi fii, potrivit cotelor lor succesorale, adica  fiecare  va  mosteni ½ din  datoria  tatalui. La fel, daca, la  randul  sau, A ii imprumutase o suma de bani lui C, cei doi fii vor mosteni cate ½ din aceasta creanta.

- solidaritatea  este  o exceptie intalnita  atunci cand oricare creditor poate pretinde intreaga datorie, prin efectul conventiei sau oricare debitor poate fi obligat sa plateasca intreaga datorie, in baza legii sau a conventiei partilor, cu posibilitatea de a se putea ulterior indrepta impotriva celorlalti debitori, prin exercitarea dreptului de regres; De exemplu, daca doua persoane au produs impreuna un prejudiciu,victima delictului civil va putea actiona in judecata impotriva oricareia dintre ele, solicitandu- le acoperirea intregului prejudiciu. Spunem ca autorii raspund solidar pentru producerea prejudiciului.

- indivizibilitatea este o alta exceptie, intalnita atunci cand oricare dintre codebitori poate fi urmarit pentru intreaga datorie, ca efect al naturii obligatiei sau al conventiei partilor.

In raporturile nepatrimoniale:

- subiectul pasiv este plural;

- pluralitatea activa este mai rara – se intalneste in raporturile ce au in continut drepturi ce rezulta din creatia intelectuala (opere comune, colective).

 

4) Schimbarea subiectelor

In raporturile nepatrimoniale:

- nu se pune problema schimbarii subiectelor, dreptul fiind inalienabil;

- subiectul activ este titularul dreptului personal nepatrimonial;

- subiectul pasiv este colectiv, nedeterminat.

In raporturile patrimoniale reale:

- se poate schimba doar subiectul activ;

 

- subiectul pasiv este colectiv, nedeterminat;

- modalitatile de transmitere sunt reprezentate de modurile de dobandire a drepturilor reale; succesiunea, conventia, traditiunea, accesiunea, uzucapiunea si ocupatiunea

In raporturile patrimoniale de creanta:

- se  pot schimba  ambele  parti: creditorul (subiectul activ) si debitorul (subiectul pasiv).

Pentru schimbarea subiectului activ exista urmatoarele modalitati:

- cesiunea de creanta: se transmite creanta, prin contract cu titlu oneros sau gratuit de catre creditorul cedent unui tert cesionar ;

- subrogatia personala: ca efect al legii sau a conventiei se transmite creanta acelui tert care a achitat datoria debitorului;

- novatia prin schimbare de creditor: se realizeaza prin conventia partilor care inlocuiesc vechea obligatie cu una noua.

Pentru schimbarea subiectului pasiv pot fi folosite:

- novatia prin schimbare de debitor, prin care un tert se obliga sa plateasca datoria debitorului, fara a se cere consimtamantul acestuia;

- delegatia presupune angajarea de catre debitor a unui alt debitor alaturi de cel initial sau in locul sau;

- poprirea este o forma de executare silita, prin care creditorul urmareste sumele de bani pe care le are de incasat debitorul sau de la un tert.

 

5) Capacitatea civila a subiectelor

Capacitatea civila este o componenta a capacitatii juridice si reprezinta calitatea partilor de a fi subiecte de drept civil.

In structura capacitatii civile intra doua elemente:

- capacitatea de folosinta;

- capacitatea de exercitiu

Capacitatea de folosinta este aptitudinea, generala si abstracta a persoanelor de a avea drepturi si obligatii civile.

Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei a-si exercita drepturile civile si de a-si indeplini obligatiile civile, prin incheierea de acte juridice civile (art.5 alin.3 D.31/1954).

Capacitatea civila a persoanei fizice

Capacitatea de folosinta este recunoscuta tuturor persoanelor fizice, conform art. 4 din Decretul nr. 31/1954.

Inceputul capacitatii de folosinta il reprezinta momentul nasterii acelei persoane si chiar al conceptiei, in ceea ce priveste drepturile copilului nascut viu (nu neaparat viabil). Odata dobandita, capacitatea de folosinta nu va putea fi ingradita decat exceptional, in conditiile legii, si nici nu va putea forma obiectul vreunei renuntari.

Sfarsitul capacitatii de folosinta este marcat de momentul mortii persoanei fizice, stabilita pe cale de constatare sau declarata prin hotarare judecatoreasca.

 

Capacitatea de exercitiu este dobandita prin ajungerea la majorat a persoanelor fizice. In functie de limita de varsta a persoanei, aceasta cunoaste mai multe grade ale capacitatii de exercitiu:

-  persoane  lipsite  total  de  capacitate  de  exercitiu:  minorii  sub  14  ani  si alienatii si debilii mintal pusi sub interdictie judecatoreasca,   indiferent de varsta. Pentru acestea, reprezentantul lor legal (parinti, tutore, curator) va incheia acte juridice;

- persoane cu capacitate restransa de exercitiu: minorii intre 14 si 18 ani. Acestea vor putea incheia actele juridice singure, insa numai cu incuviintarea ocrotitorilor legali;

- persoane cu capacitate deplina de exercitiu: majorii care nu sunt pusi sub interdictie judecatoreasca si minorii de 16 ani care se casatoresc in conditiile Codului familiei.

Incetarea capacitatii de exercitiu se produce prin incetarea capacitatii de folosinta, deci la moartea acesteia, sau independent, prin punerea sub interdictie judecatoreasca sau anularea casatoriei minorului.

 

Capacitatea civila a persoanelor juridice

Capacitatea de folosinta a persoana juridice este aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a avea drepturi si obligatii civile. Conform principiului specializarii capacitatii de folosinta, spre deosebire de persoanele fizice, capacitatea persoanelor juridice este limitata la drepturile ce sunt descrise in actul de infiintare sau statut, conforme scopului prevazut (art. 34 alin. 1 din Decretul nr. 31/ 1954).

Inceputul capacitatii de folosinta este determinat prin inregistrarea sau doar simpla incheiere, ori recunoastere, ori autorizare a actului de infiintare (art. 43 din Decretul nr. 31/1954).

Incetarea capacitatii de folosinta are loc cu ocazia desfiintarii persoanei juridice prin reorganizarea, dizolvarea sau transformarea acesteia.

Capacitatea de exercitiu a persoanei  juridice  este o aptitudine a sa de a-si exercita drepturile civile si de a-si indeplini obligatiile civile, prin incheierea de acte juridice, de catre organele sale de conducere.

Inceputul capacitatii de exercitiu este acela al desemnarii organelor de conducere ale persoanei juridice. Conform art. 35 din Decret, actele juridice incheiate de organele de conducere ale persoanei juridice, in limitele competentelor ce li s-au atribuit, se considera acte ale persoanei juridice insesi.

Incetarea capacitatii de exercitiu are loc odata cu incetarea capacitatii de folosinta a persoanei juridice, prin desfiintarea acesteia.